Preparatele tradiționale împodobesc masa sărbătorească

Din moși strămoși, se spune că Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului: legume, fructe. Pe lângă acestea, preparatele din porc împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Simona Țăranu, diagnosticată cu o boală gravă, incurabilă: ...

Ce impact au vinul, cafeaua și ciocolata asupra sănătății ...

Potrivit traditiei, Crăciunița înflorește în preajma sărbătorilor de iarnă și de aceea, superba floare poartă numele de Cactus de Crăciun. În orice casă, Crăciunița aduce bucurii pentru că este simbolul împlinirilor pentru familia care o găzduiește pe parcursul anului. Gospodina are misiunea să protejeze delicata Crăciuniță și să-i asigure umezeală și umbră. Crăciunița trebuie păstrată într-o cameră răcoroasă, unde lumina artificială nu se aprinde ore în șir. De asemenea, florile și bobocii Crăciuniței se desprind repede de tije dacă ghiveciul este mutat prin diferite locuri prin casă.

Pentru a fi sănătoși tot anul, copiilor li se dă la desert miere cu fagure și semințe de bostan.

În această noapte sfântă, pe masa au prioritate aperitivele preparate din carne de porc, de peşte şi de pasăre, ca simboluri ale vitalităţii, ajutându-i pe gospodari să fie sănătoşi în Noul An. Potrivit tradiţiei, după ce se degustă aceste bucate tradiţionale, mesenii degustă și ţuica, tot un simbol al vitalităţii.

Un alt obicei, care se practică de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu şi aghiazmă. Ritualul este împlinit de gospodina casei pentru ca pâinile preparate în gospodărie să se păstreze proaspete şi gustoase. Cu muruiala care a rămas, gospodarii ung pomii din grădină, pentru ca în anul următor rodul acestora să fie şi mai bogat.

Aluatul contra deochiului animalelor

În Ajunul Crăciunului, în Muntenia, în Oltenia şi în Banat se păstrează obiceiul ca stăpâna casei să frământe un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodărie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea să aibă mult lapte tot anul.

De asemenea, în Ajunul Crăciunului, în multe zone din ţară, pentru ca pomii fructiferi să aibă rod bogat, gospodarii leagă câte un snop de paie în jurul tulpinii lor.

Şi apicultorii respectă cu sfinţenie o datină: în Ajunul Crăciunului, ei nu înstrăinează nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) şi să fie plini de miere.

În Muscel, creştinii cred că zilele de 24, 25,26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 este simbolul primăverii, a doua zi reprezintă vara etc.; astfel că vremea din aceste zile anticipează cum va fi timpul în acel anotimp.

Persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor în ajunul sărbătorii vor suferi tot anul de buboaie.

În toată lumea creştină, Crăciunul începe cu un post care este urmat pe parcursul a şase săptămâni, şi se încheie în seara de Crăciun, după slujbă. Sărbătoarea Crăciunului are la noi un preambul în data de 20 decembrie, când tradiţia vorbeşte despre ziua de Ignat. Atunci se taie porcul şi se pregătesc diferite preparate specifice sărbătorii de Crăciun, iar acest ritual este respectat în mediul rural.

Împodobirea bradului este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorita simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de toţi membrii familiei), bucurie şi fericire (pentru că sub el se adună cadourile), magie (pentru că Moş Crăciun vine doar în casele unde există un brad împodobit). Bradul este şi simbolul vieţii, trăiniciei şi sănătăţii (pentru că este mereu verde şi când afara e zăpada.

Se spune că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îl păstrăm de pe vremea romanilor. Atunci a apărut tradiţia de a face daruri celor dragi de Crăciun. Apoi, tradiţia a fost preluată de familiile înstărite din toate zonele ocupate de romani.
La început bradul se împodobea cu dulciuri

La început, bradul se împodobea cu dulciuri, cu mere şi cu nuci vopsite. În secolul al XVIII-lea, lumânările au început să fie folosite la împodobirea bradului de Crăciun în Germania. Din secolul al XIX-lea, au apărut podoabele confecţionate sub formă de jucării. Tot cam atunci au apărut şi globurile, podoabe apreciate în timp ca simboluri care atrag veselia în toată lumea creştină.

Cadourile de Crăciun, de pe vremea romanilor

Crăciunul fără cadouri, ar fi ceva de neimaginat. Tradiţia lor datează, la fel, din vremea romanilor. În timp, s-a născut un personaj legendar, Moş Crăciun, cel mai îndrăgit mit al copilăriei, cu nume diferite, în jurul căruia se adună tot felul de poveşti , în funcţie de fiecare ţară.

Colac pentru cei trecuți la viața veșnică

În numeroase localități din Argeş, în noaptea de Crăciun se împlineşte o tradiţie: pe masă se așează un pahar cu apă şi un colac, pentru cei răposaţi, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun. Atunci, când se deschid cerurile, cei plecaţi la viaţa veşnică se bucură că n-au fost uitaţi.