Cresc din nou prețurile în România. Anunțul făcut de Mugur Isărescu, guveratorul BNR

Noile evaluări publicate recent de BNR indică o deteriorare a perspectivei privind inflația, mai ales pe termen scurt, potrivit minutei ședinței de politică monetară. Rata anuală a inflației este prognozată să crească ușor până la finalul anului, urmată de fluctuații semnificative în prima jumătate a anului 2025. În aceste condiții, inflația va rămâne peste intervalul țintit și semnificativ mai ridicată decât proiecțiile anterioare.

Citește și: Se schimbă banii în România! BNR lansează noi monede în circuitul numismatic. Vor avea valoarea de 10 și 100 de lei

Cu toate acestea, începând cu 2026, se anticipează o scădere a inflației sub limita superioară a țintei, cu menținerea acesteia în apropierea acestui prag până la finalul orizontului de prognoză. Astfel, Banca Națională a României estimează o rată anuală a inflației de 4,9% la finele lui 2024, 3,5% în decembrie 2025 și 3,3% la finalul orizontului de prognoză, valori ușor mai ridicate față de cele indicate în raportările anterioare.

Factorii care alimentează inflația. Ce arată datele BNR

Potrivit Băncii Naționale a României, evoluțiile recente sunt influențate de mai mulți factori. Printre aceștia se numără efectele de bază rezultate din modificările legislative din domeniul energiei, aplicate în aprilie 2024, seceta severă din acest an, care a afectat agricultura și a generat creșteri de prețuri pentru alimente și energie, creșterea cotațiilor mărfurilor, cu impact asupra prețurilor produselor de bază.

Alte articole

Ce se va întâmpla cu prețurile și banii românilor în 2026. ANUNȚUL BNR după întâlnirea Isărescu-Bolojan

Raport devastator al BNR: „Incertitudini şi riscuri semnificative”

Pe termen mediu, acțiunea dezinflaționistă a factorilor de ofertă va domina, în special datorită efectelor de bază asupra prețurilor non-alimentare, prețurilor administrate și produselor din tutun. Cât despre combustibili, se anticipează că dinamica prețurilor va rămâne sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul scăderii cotațiilor țițeiului.

Balanța riscurilor rămâne înclinată în sens ascendent, iar sursele majore includ evoluțiile prețurilor la energie și alimente, influențate de legislația din domeniu și seceta prelungită, instabilitatea cotațiilor țițeiului și a altor materii prime, amplificată de tensiunile geopolitice. Pe de altă parte, presiunile inflaționiste generate de cererea agregată ar putea fi mai moderate, întrucând excedentul de cerere este așteptat să scadă progresiv în următoarele șase trimestre. Totuși, pe termen scurt, consumul privat din 2024 și creșterea costurilor cu forța de muncă din sectorul privat rămân factori de presiune asupra inflației. Minuta BNR reflectă o situație economică tensionată, cu riscuri importante atât din partea factorilor interni, cât și externi, ce vor influența dinamica inflației în următorii ani.

Citește și: BNR: România încă este o ţară a cash-ului. Care este limita de numerar, s-a schimbat legea în 2024