Creștere alarmantă a cazurilor de tuse convulsivă, după înmulțirea cazurilor de COVID. Ce simptome are tusea măgărească

Tot mai mulţi pacienţi au ajuns la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara cu tuse convulsivă, anunţă medicii. În ultima perioadă 55 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu această boală.

”Tusea convulsivă, cunoscută şi sub numele de tuse măgărească sau pertussis, este o boală infecţioasă extrem de contagioasă. Afecţiunea este cauzată în principal de bacteria Bordetella pertussis. Ea poate să provoace complicaţii severe, afectând mai ales sugarii şi copiii mici, dar poate fi periculoasă şi pentru adulţi şi vârstnici, în special pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau nevaccinaţi”, preczează reprezentanţii Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.

Tusea convulsivă se transmite pe cale aeriană prin tuse, strănut sau secreţii nazale. Persoanele infectate sunt contagioase până la 4 săptămâni de la debutul tusei.

„Chiar dacă nu putem vorbi de o epidemie de cazuri de tuse convulsivă, numărul mare de pacienţi care au ajuns la camera de gardă reprezintă un semnal de alarmă. Şi asta mai ales când vorbim de o boală care aducea în trecut câteva cazuri pe an. Vorbim de două cauze: ciclicitatea afecţiunii, numărul de cazuri crescând la 3-5 ani, dar şi de scăderea acoperirii vaccinale. Din păcate, boli care aveau un număr redus de cazuri în trecut au început să reapară”, a declarat prof. dr. Voichiţa Lăzureanu, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Timişoara.

Alte articole

FACIAS cere intervenția Parlamentului în dosarul Pfizer: prejudiciu de peste 600 de milioane de euro

CEO-ul Pfizer: „După ce am salvat lumea de COVID, vreau să o salvăm de cancer. Vom avea un antidot”

Citește și: Se înmulţesc cazurile de Covid, creştere cu 55% într-o singură săptămână

Medicii spun că boala debutează cu simptome asemănătoare unei răceli obişnuite, cu febră moderată, rinoree şi tuse uscată zi şi noapte. Urmează apariţia unor crize severe de tuse convulsivă, cu un zgomot intens respirator, iar pacienţii simt că se sufocă. Acestea sunt adesea însoţite de vărsături, iar, în ultima fază a bolii, accesele de tuse devin mai rare, dar continuă să persiste. În total, tusea poate dura chiar şi până la 8 săptămâni. Diagnosticarea se face pe baza exudatului nazofaringian, pe medii de cultură speciale sau folosind metoda PCR. Tratamentul implică administrarea de antibiotice, care face posibilă şi scăderea perioadei de infecţiozitate.

„Majoritatea celor care au fost internaţi în spital sunt nevaccinaţi şi riscau o formă severă de boală, cu dezvoltarea unor complicaţii. Printre acestea se numără pneumoniile cu insuficienţă respiratorie acută, convulsiile, encefalopatiile, iar sugarii sunt cei mai vulnerabili la asemenea complicaţii. Vaccinul împotriva tusei convulsive este prevăzut în programul naţional de vaccinare. Scăderea ratei de imunizare, însă, face posibilă creşterea numărului de cazuri. Trebuie spus că şi persoanele vaccinate pot face episoade de tuse convulsivă, dar boala în cazul lor are manifestări uşoare”, a adăugat Voichiţa Lăzureanu.

Citește și: Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut o serie de recomandări pentru populaţie: Prezentarea la medic la apariţia simptomelor sugestive: accese de tuse intense şi prelungite, vomă după accesele de tuse, dificultate în respiraţie la sugar, inspir zgomotos („tuse măgărească”); Vaccinarea la timp a sugarilor şi recuperarea restanţierilor; Vaccinarea gravidei, în vederea asigurării protecţiei sugarului mic, dar şi a mamei; Vaccinarea adultului, cu rapel la fiecare 10 ani.