Creștere puternică a salariului mediu net, în 2022. Cât de mult a scăzut numărul șomerilor după încheierea restricțiilor anti-COVID

Numărul persoanelor cu contract de muncă din Capitală a crescut în februarie 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut. La finalul lui februarie 2022, numărul salariaților a ajuns la 1.059.528 de persoane, față de 1.036.206 în perioada similară a anului precedent, arată INS.

Și salariul mediu a crescut puternic în București. La finalul lui februarie 2022 salariul mediu net în Capitală era 7.951 de lei, în creștere cu peste 900 de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În februarie 2021 salariul mediu brut era de 7.074.

Salariul mediu net în Capitală a ajuns în februarie 2021 la 4.868 lei, de la 4.313 lei în februarie 2021.

La finalul lui februarie 2022 erau înregistrați 13.805 șomeri, în scădere cu 1.201 persoane față de aceeași perioadă din 2021. Cei aproape 14.000 de șomeri din  Capitală reprezintă 1,1% din populație, în scădere cu 0,1% față de februarie 2021.

Alte articole

Salariile angajaților primăriilor din București costă 10 milioane de euro lunar. Primăria Sectorului 3 are de patru ori mai mulți angajați decât Primăria Sectorului 6

Salarii 2025. Se fac angajări pe cele mai bine plătite locuri de muncă din țară. ANOFM publică lista pozițiilor vacante cu lefuri de până la 50.000 de lei

Salariile au crescut în 2022, însă pe fondul inflației explozive. Tarifele la energie, carburanți, polițele RCA și produsele alimentare au cunoscut printre cele mai îngrijorătoare creșteri. Prețurile la benzină, motorină, curent electric și ulei au crescut cu aproape 100%.

Vești dure pentru români, de la BNR

BNR avertizează că în anul 2022 va veni un tăvălug de scumpiri. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a avertizat românii pentru ceea ce va urma în următoarele luni.

Noul context economic va fi resimțit destul de dur de românii care au credite la bănci, susține Vasilescu.

„Există o sensibilitate pentru cei care au împrumuturi luate de la bănci. Există o altă parte a populației, cea mai mare, care are în băncile românești conturi. Din banii adunați prin depozite de la populație sunt date creditele. E important să ne uităm și la cei care au strâns cureaua și au adunat economisiri în depozite, sunt mai mari decât este cererea de credite în România, care este mică.

Este firesc să crească în continuare Robor, pentru că cresc dobânzile. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi”, a transmis consilierul lui Vasilescu.

În prezent, rata dobânzii se calculează în baza ROBOR-ului. O variantă care ar veni în sprijinul populației ar fi trecerea la indicele IRCC, însă nu și pentru creditele luate de dinainte de 2019.

„E o variantă introdusă prin ordonanță de urgență. La această oră, rata dobânzii se calculează cu ROBOR plus marja băncii, pentru creditele date înainte de noiembrie 2019. Aceste credite merg în continuare așa cum au mers și până în 2019.

În 2019 s-a introdus IRCC. Ca orice act de drept civil, s-a introdus din acel moment înainte și nu înapoi. Pe creditele acordate din 2019, calculul se face cu IRCC”, a mai punctat consilierul BNR, pentru Europa Liberă.