Crimeea – „fără electricitate, fără apă, fără combustibil”. Dronele lui Zelenski au făcut prăpăd în regiunea anexată de Rusia: „Oamenii vânează combustibil de parcă ar fi în «Jocurile Foamei»”

Atacurile repetate cu drone și rachete lansate de Ucraina provoacă tot mai multe probleme în Crimeea anexată de Rusia. Întreruperile de curent și apă, penuria de combustibil și scăderea numărului de turiști alimentează nemulțumirea localnicilor, care spun că viața de zi cu zi a fost grav afectată de campania Kievului de distrugere a infrastructurii peninsulei, arată The Guardian.

Mai întâi, oaspeții au încetat să mai vină. Pe măsură ce dronele și rachetele ucrainene au bombardat Crimeea pe tot parcursul primăverii și până în vară, turiștii ruși au început să-și anuleze rezervările la mica pensiune pe care Marina o administrează în Evpatoria, o stațiune de pe coasta Mării Negre a peninsulei.

Apoi, benzina a început să se împuțineze, îngreunând aprovizionarea pensiunii cu alimente și alte produse de bază. Acum, curentul electric și apa curentă sunt întrerupte o mare parte a zilei, tocmai când căldura verii se instalează.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Timp de 12 ani ne-au spus că Crimeea era protejată 100%”, a spus Marina, referindu-se la promisiunile făcute de oficialii ruși de când au anexat-o de la Ucraina în 2014. „Și apoi, în decurs de o lună, am fost aruncați înapoi în Epoca de Piatră – fără electricitate, fără apă, fără combustibil.”

Alte articole

Războiul din Ucraina, tot mai aproape de graniţele României. Bombardamente la nici 500 de kilometri de Constanţa

Ro-alert la Tulcea, drone periculoase s-au apropiat de frontiera României

The Kremlin keeps screaming about Ukrainian „terrorism” while their occupation of Crimea turns into a permanent blackout party. Another 19 power nodes down in occupied Crimea and TOT between July 1-20, pushing the tally to 104 substations and nodes hit. This round took out PS 110… pic.twitter.com/aiBsnJzJJ7

— medoyid_ua (@LetsArmUKR) July 21, 2026

De la începutul acestui an, Kievul a lansat cea mai amplă campanie aeriană susținută împotriva Crimeei, vizând atât peninsula, cât și căile de transport terestre și maritime care o leagă de Rusia. Locuitorii se confruntă cu cele mai grave perturbări ale vieții cotidiene de la anexarea acesteia în 2014.

A fost prima regiune aflată sub control rusesc care s-a confruntat cu penuria acută de combustibil auto, care s-a extins ulterior și în Rusia. Autoritățile instalate de Kremlin au declarat luna trecută starea de urgență și au interzis temporar vânzările către șoferii particulari, în încercarea de a păstra rezervele pentru armată și serviciile de urgență.

Pârjol în Spania, infern în Franţa. Incendiile fac prăpăd în vestul Europei VIDEO

Însă, pe măsură ce dronele ucrainene au început să vizeze din ce în ce mai mult infrastructura energetică a peninsulei, criza a depășit rapid problema benzinei. Potrivit unei analize realizate de „The Guardian”, peste 70% dintre cei aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Crimeei s-au confruntat cu o formă sau alta de întrerupere a alimentării cu energie electrică, iar mulți dintre ei au ajuns acum să petreacă mai multe zile consecutive fără electricitate sau apă curentă.

Interviurile realizate cu peste o duzină de locuitori din toată Crimeea au evidențiat un sentiment tot mai puternic de abandon și frustrare atât față de autoritățile instalate de ruși, cât și față de Moscova, pe măsură ce Kievul încearcă să transforme peninsula „într-o insulă”, arată The Guardian.

Festivalurile, taberele de vară și evenimentele de pe plajă care odinioară animau sezonul turistic din Crimeea au fost anulate. În locul lor, s-au format cozi lungi la benzinării și o căutare zilnică a unui loc unde să faci un duș și să-ți încarci telefonul. „Supraviețuim, nu trăim”, a spus un locuitor.

Aleksei, un localnic din Crimeea care a susținut anexarea peninsulei de către Rusia în 2014, spune că restaurantul său a fost aproape gol în această vară, deoarece turiștii au stat departe, în timp ce penuria și rutele de aprovizionare întrerupte au făcut din ce în ce mai dificilă procurarea de produse proaspete din afara peninsulei.

Războiul din Ucraina, tot mai aproape de graniţele României. Bombardamente la nici 500 de kilometri de Constanţa

„Autoritățile au insistat în continuare că Crimeea era pregătită pentru orice. Literalmente orice. Se pare că autoritățile nu au reușit să se pregătească pentru cel mai rău scenariu”, spune el. „Oamenii vânează combustibil de parcă ar fi în «Jocurile Foamei».”

La fel ca alți intervievați de ziarul „The Guardian”, Aleksei a cerut ca numele său de familie să nu fie dezvăluit din motive de securitate. Crimeea găzduiește unul dintre cele mai omniprezente și represive aparate de securitate din Rusia, ceea ce a determinat multe persoane să se teamă să vorbească deschis. Manifestările publice de dizidență sunt rare.

Comentariile de sub postările oficialilor de pe rețelele sociale au fost însă inundate de cereri de ajutor din partea unor persoane care spun că nu pot lua legătura cu rudele, nu pot cumpăra alimente sau nu pot face față întreruperilor prelungite de curent.

„Belogorsk este fără curent electric de mai bine de 70 de ore, iar tot ce primim sunt doar promisiuni”, se arată într-unul dintre zecile de comentarii adresate șefului Crimeii numit de Rusia, Serghei Aksionov.

Grupurile locale de pe Telegram s-au transformat în ghiduri improvizate de supraviețuire, locuitorii schimbându-și sfaturi despre locurile unde tocmai a sosit combustibil, setând alarme pentru eliberarea cupoanelor târziu în noapte, distribuind hărți cu cozile cele mai scurte și informându-se reciproc despre cartierele care încă au curent electric sau apă curentă.

De când a fost anexată de Rusia în 2014, pe fondul tulburărilor provocate de revoluția Maidan din Ucraina, care l-a înlăturat de la putere pe președintele pro-rus al țării, Crimeea s-a transformat într-unul dintre cele mai importante teritorii din punct de vedere strategic pentru Kremlin.

În 2022, a devenit principalul punct de plecare pentru invazia sudului Ucrainei, unde forțele ruse au avansat mult mai rapid decât în asaltul eșuat asupra Kievului. De la invazia pe scară largă, infrastructura sa militară a fost utilizată pentru atacuri aeriene și sprijin pe câmpul de luptă. Moscova a încurajat, de asemenea, sute de mii de ruși să se stabilească pe peninsulă.

Anexarea din 2014 – a unei regiuni considerate de mulți ruși ca fiind una dezirabilă, cu climă caldă și plaje – a făcut ca popularitatea lui Vladimir Putin să crească vertiginos și, timp de ani de zile, sărbătorile anuale care marcau „întoarcerea” Crimeei au servit drept demonstrații coregrafiate ale puterii militare ruse și ale renașterii naționale.

Forțele ucrainene au lovit peste 240 de camioane militare rusești
Prin atacarea Crimeei – prezentată de mult timp de Kremlin drept „bijuteria coroanei” a regimului lui Putin – Ucraina speră să-și consolideze poziția în eventualele negocieri de pace viitoare, afirmă Rob Lee, analist militar și cercetător principal la Institutul de Cercetare în Politică Externă.

„Ucraina dispune de o pârghie mai mare în negocierile viitoare decât înainte, deoarece acum poate lovi în mod fiabil aproape orice țintă din Crimeea.”
Ucraina și-a concentrat atacurile asupra principalelor rute de transport care aprovizionează Crimeea, în special autostrada Novorossiya, un coridor logistic cheie care leagă peninsula de regiunea Rostov din Rusia prin orașele ocupate Melitopol și Mariupol.

Forțele ucrainene au lovit peste 240 de camioane militare rusești numai în prima săptămână a lunii iulie, potrivit unei analize a imaginilor verificate ale atacurilor, realizată de analistul francez de informații din surse deschise Clement Molin.

Mai recent, Ucraina și-a intensificat campania împotriva transportului maritim rus în Marea Azov. În ultima săptămână, armata de la Kiev a declarat că a lovit 90 de nave folosite de Rusia pentru a aproviziona peninsula ocupată.

Într-un interviu recent acordat jurnalistului rus independent Dmitri Kolezev, un general rus care a dorit să rămână anonim a afirmat că succesele recente ale Ucrainei se datorează, în parte, faptului că Moscova a redirecționat resurse de la apărarea Crimeei către ofensiva sa din Donbas.

Având în vedere că conducerea militară este concentrată pe cucerirea părților rămase din Donbas, a afirmat generalul, Crimeea a coborât pe „locul al treilea sau al patrulea” pe lista priorităților Rusiei.

Lee susține că Ucraina a reușit să producă un număr mare de drone cu rază medie și lungă de acțiune, ceea ce face din ce în ce mai dificil pentru Rusia să se apere împotriva tuturor acestora. „Costul acestor drone este suficient de redus încât nu reprezintă o cheltuială prohibitivă pentru Ucraina să continue să lanseze aceste atacuri”, a spus el.

Analiștii militari de ambele părți consideră că Ucraina va intensifica probabil, în următoarele săptămâni, campania împotriva Podului din Kerci, inaugurat în 2018 pentru a lega Crimeea de Rusia, în încercarea de a agrava penuria tot mai acută din peninsulă.

Succesele în izolarea Crimeei au oferit Ucrainei un impuls moral extrem de necesar într-un moment în care forțele ruse continuă să înregistreze progrese lente, dar constante pe câmpul de luptă, ajungând recent la un pas de a captura orașul Kostiantynivka, de importanță strategică, din estul Ucrainei.

Pentru Moscova, criza de pe peninsulă reprezintă o situație jenantă pe care nu o poate nici ascunde, nici rezolva cu ușurință. În schimb, Kremlinul a încercat să minimizeze gravitatea crizei.

Ruta vitală pentru aprovizionarea UE cu țiței kazah, sub presiunea atacurilor cu drone din ultimele zile

Atacurile cu drone din ultimele zile au dus la suspendarea operațiunilor din terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), unica rută prin care Uniunea Europeană este alimentată cu țiței kazah, una din sursele principale ale Europei. Șefii diplomației din Kazahstan au condamnat ferm aceste atacuri asupra infrastructurii prin care circulă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului și care au o pondere însemnată în totalul volumelor care ajung să fie rafinate în UE, inclusiv în România.

Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (Caspian Pipeline Consortium – CPC), singurul care transportă țiței kazah către UE, și-a oprit operațiunile pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor civile care operau în terminal, după cum au transmis responsabilii kazahi citați de presa internațională.

Este vorba de două petroliere, ASIA și NISSOS IOS, au fost atacate, atacate în timpul operațiunilor de încărcare, la terminalul Consorțiului Conductei Caspiene (CPC) de pe coasta Mării Negre a Rusiei, după cum a anunțat CPC duminică, adăugând că operațiunile de încărcare cu petrol au fost suspendate.

Petrolierul ASIA a luat foc, care a fost ulterior stins. Atacurile nu s-au soldat cu răniți sau decese în rândul personalului sau contractorilor CPC și nici nu a existat o deversare de petrol, navele rămânând la suprafață, potrivit Reuters.

Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat că instalațiile Single Point Mooring (SPM), SPM-1 și SPM-3, nu au fost avariate.

„În prezent, operațiunile de încărcare a țițeiului la terminal au fost suspendate în așteptarea unei evaluări complete a consecințelor incidentului”, a precizat acesta într-un comunicat citat de Reuters.

La data menționată, CPC nu a identificat nicio parte responsabilă pentru incident. Potrivit sursei citate, în ultimele zile s-a înregistrat o escaladare accentuată a atacurilor atât ale Rusiei, cât și ale Ucrainei asupra navelor maritime din Marea Neagră și Marea Azov.

MAE Kazah condamnă atacurile asupra unei infrastructuri civile

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan condamnă cu fermitate atacurile cu dispozitive aeriene fără pilot (UAV) efectuate în zilele de 17 și 19 iulie 2026 împotriva navelor civile din Marea Neagră, angajate în transportul comercial legitim de petrol prin infrastructura Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), potrivit comunicatului transmis duminică de Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan.

„Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică. Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, Kazahstanul solicită încetarea imediată a acestor atacuri și adoptarea unor măsuri cuprinzătoare pentru a asigura securitatea infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi kazahe.

„Îndemnăm cu fermitate țările noastre partenere să condamne fără echivoc aceste atacuri și invităm toate părțile implicate să elaboreze măsuri concrete. Credem cu tărie că numai respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor astfel de incidente. Republica Kazahstan efectuează în prezent o evaluare cuprinzătoare a pagubelor cauzate. La finalizarea acestei evaluări, Kazahstanul își rezervă toate drepturile prevăzute de dreptul internațional pentru a-și proteja interesele legitime, inclusiv solicitarea unei despăgubiri integrale pentru pagubele cauzate”, a transmis MAE kazah.

„Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”, potrivit reprezentanților diplomației din Kazahstan.

CPC este o conductă petrolieră cu o lungime de 1.510 de kilometri, care leagă zăcămintele de petrol din Kazahstan de la Marea Caspică cu portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră. Petrolul încărcat la Novorossiisk este apoi transportat cu nave petroliere către piețele mondiale, inclusiv în Uniunea Europeană. CPC transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.

CPC este deținut de un consorțiu de companii și state, în care Federaţia Rusă deține 31% din, restul participației fiind împărțit între Kazahstan, Chevron și alte companii.

UE importă aproape tot țițeiul său. Odată cu înlocuirea celei mai mare părți a importurilor sale din Rusia, țițeiul kahaz a urcat pe locul 2 în topul statelor de import, după SUA și la egalitate cu Norvegia.

De ce trebuie UE să importe petrol

Petrolul reprezintă o mare parte din energia consumată în UE, dar statele membre ale UE nu dețin rezerve mari de petrol. Acesta este motivul pentru care UE importă aproape tot țițeiul său (aproximativ 97% în 2024). Deși UE se află în tranziție de la combustibilii fosili, aceasta este încă foarte dependentă de importurile de petrol. În 2025, UE a importat aproximativ 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro, potrivit datelor UE.

Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, toți trei furnizând între 12% și 15% din importurile de petrol ale UE (în ceea ce privește cantitățile importate).

Al patrulea partener de import al UE a fost Libia, cu o cotă de peste 9%, urmată de Arabia Saudită (6,8%) și Nigeria și Irak (ambele cu o cotă de 5,8%). Aproximativ 7% din importurile de petrol ale UE în 2025 au provenit din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

După declanșarea războiului din Ucraina, implicit eliminarea importurilor de țiței din Rusia din mixul UE, cea mai mare pondere a importurilor de țiței a revenit SUA și Kazahstanului. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025. Această scădere a fost compensată în principal de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.

Numai anul trecut, volumele livrate de Kazahstan către Uniunea Europeană aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone în 2025. Per ansamblu, potrivit presei de specialitate Kazahstanul a exportat aproximativ 76 milioane de tone de țiței și produse petroliere în 2025, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone), ceea ce a dus la poziționarea Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, cu aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.

Mai ales în contextul creșterii globale a presiunilor pe prețul barilului de petrol, pe fondul celui de-al doilea conflict în derulare, din Iran, UE solicită Kazahstanului volume chiar mai mari de țiței, în ciuda limitelor impuse de acordul OPEC+ după cum a declarat recent ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, citat de Reuters. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, a spus demnitarul kazah. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte fiabil pentru partenerii noștri. Având în vedere restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările”, a declarat Akkenzhenov reporterilor.

„Ei cer maximul. Bineînțeles, avem constrângeri de infrastructură în limitele nivelurilor actuale de producție ale Kazahstanului”, a spus Akkenzhenov.

Pentru a stimula producția și livrările de petrol, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul petrolier Kashagan până în 2027. Kazahstanul este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an și chiar mai mult, potrivit Reuters.

Austria și România sunt țările cele mai expuse întreruperilor

Conform cifrelor oficiale, Kazahstanul are o cotă de aproximativ 52–56% din importurile de țiței ale Austriei (7,5 mil. tone importate în 2024), iar estimările mai recente indică o creștere până la aproximativ 60%.

Și pentru România țițeiul din Kazahstan are o pondere de aproximativ 60% din importuri, acesta ajungând la rafinăriile Petromidia, cea mai mare din România, operată de Rompetrol.

Conform logicii economice, o eventuală întreruperi pe termen lung a livrărilor de țiței kazah prin CPC către Europa nu poate decât să crească impactul pe preț, în lipsa unei soluții rapide de suplinire a cererii.

Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF.

Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol este Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol (aprox 62%) pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.

Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 de kilometri în largul Mării Negre, care este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.

Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan și în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut, cu o pondere ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.

Calculate pe primele trei luni, importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primul trimestru în 2026 – care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse – față de cel similar din 2025

Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, ceea ce înseamnă cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.

Potrivit raportului Rompetrol Rafinare pe primul trimestru din 2026, în primele trei luni din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent țiței kazah (KEBCO și CPC) furnizat cu sprijinul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.

Rafinăria din Năvodari a obținut aproape un milion de tone de carburanți – 330.000 de tone de benzine, respectiv 614.000 de tone de motorină, volume semnificative, având în vedere perioada de circa trei săptămâni în care procesele operaționale din Petromidia au fost sistate pentru lucrările de revizie.