Fost căpitan al echipei naţionale a României, Cristi Chivu a avut o carieră de excepţie, presărată cu numeroase trofee, dar şi cu accidentări dintre cele mai grave.

Născut în 26 octombrie 1980, la Reşiţa, Cristi Chivu a făcut primii paşi în fotbal sub îndrumarea tatălui său, regretatul Mircea Chivu.

Alte Articole

Cristina Spătar, dată afară din casă chiar de Moș Nicolae, ...

DIGI SPORT ONLINE CFR CLUJ – FCSB LIVE VIDEO STREAM 0-0. ...

România, victorie de palmares cu Japonia la CM de handbal 2023. ...

Prima echipă la care a evoluat a fost CSM Reşiţa, unde a jucat din 1996 până în 1998, timp în care a fost antrenat pentru o perioadă şi de tatăl său, înainte de a trece la Universitatea Craiova.

„Am ajuns să joc la clubul la care era tata antrenor, la CSM Reşiţa, într-o atmosferă pe care o consideram uşor ostilă şi pe care de abia mai târziu am înţeles-o. Niciodată tata n-a vrut ca eu să fiu băgat în seamă la echipă pentru că eram baiatul lui Chivu. Îl judecam, îl acuzam cumva atunci, în sinea mea, pentru că mă trata cu indiferenţă, se purta cu mine mai rece decât cu ceilalţi jucători. Cerea mult şi eu făceam tot posibilul să-i arăt că sunt bun. Îmi aduc aminte că am întrebat-o pe mama, după ce am mai crescut, după ce tata a murit, de ce nu mi-a spus niciodata mie, direct, că am talent la fotbal, de ce nu m-a încurajat mai mult. Cred că mi-am răspuns singur la întrebarea asta după o vreme. Răceala lui de atunci m-a îndârjit şi mai mult să arăt ce pot, m-a făcut să muncesc, ceea ce nu ştiu dacă s-ar fi întâmplat dacă eram cocoloşit şi favorizat. Talentul fără muncă nu duce nicăieri, îmi dau seama acum. Cred ca aş fi rămas un veşnic «băiat cu potenţial» dacă n-aş fi avut ceva de demonstrat în primul rând mie şi în al doilea rând tatălui meu, dacă pe vremea când eram la Reşiţa tata nu ma trimitea cu tramvaiul acasă, în timp ce el pleca cu maşina, deşi plecam de la stadion în acelaşi timp… Ştiu şi simt că a avut mereu încredere în mine. N-a mai apucat să mă vadă mai departe de Reşiţa. Aveam 17 ani când a murit”, scria Chivu pe site-ul său personal.

În Bănie, Chivu a rămas doar un an, iar în 1999, el a fost transferat la Ajax Amsterdam, devenind căpitanul echipei olandeze în 2001 şi câştigând Eredivisie în 2002.

„M-am trezit la 18 ani că eram fundaş la Ajax Amsterdam, singur într-o ţară străină, într-un oraş în care nu cunoşteam pe nimeni, locuind la hotel, departe de familia mea şi de tot ce-mi era cunoscut. Am resimţit singurătatea în prima jumătate de an la Amsterdam. Era destul de greu să-mi fac prieteni în condiţiile în care eu nu vorbeam olandeza şi ne înţelegeam doar în engleză aşa că de cele mai multe ori mă trezeam în camera de hotel încercând să-mi omor timpul jucând cărţi de unul singur sau bântuind pe internet. M-am adaptat treptat, am învăţat olandeza la cursurile săptămânale la care ne trimitea echipa, am reuşit să mă mut la casa mea, am ajuns căpitan de echipă – fundaş central… Au fost patru ani frumoşi în care m-am îndrăgostit de oraşul Amsterdam şi de locuitori, de stilul lor de viaţă”, spune românul încă extrem de iubit în Olanda.

În 2003, Chivu a părăsit Olanda pentru Italia, ajungând la AS Roma, unde a devenit unul dintre jucătorii de bază ai formaţiei. Deşi a fost dorit de cluburi celebre din Europa, Chelsea, FC Barcelona sau Real Madrid, în 2007, pentru 16 milioane de euro, fundaşul a preferat să semneze pentru Internazionale Milano, echipă alături de care a câştigat campionatul Italiei (2007/2008, 2008/2009, 2009/2010), Cupa Italiei (2009/2010, 2010/2011), dar şi Liga Campionilor (în sezonul 2009/2010), când „nerrazzuri” erau antrenaţi de portughezul Jose Mourinho.

Ajuns în Italia, Chivu a învăţat italiana rapid, apreciind că acomodarea a fost mai uşoară, deoarece deja avea „obişnuinţa” vieţii în străinătate. Şi a continuat în Italia, trecând la multipla campioană Internazionale Milano, cu care a reuşit să câştige cele mai multe titluri.

În echipa naţională, Cristi Chivu a debutat în 1999, el fiind considerat liderul generaţiei sale. A participat cu naţionala României la Campionatele Europene din 2002 şi 2008. În 21 mai 2011, Chivu şi-a anunţat retragerea din naţionala României, după 75 de meciuri şi trei goluri, motivându-şi decizia că nu poate fizic să facă faţă şi echipei de club şi primei reprezentative.

La începutul anului 2010, Cristian Chivu a trecut prin momente de groază, după ce a suferit o fractură craniană la un meci din campionat. El a fost operat şi de atunci a evoluat cu o cască de protecţie.

Vineri, impresarul său, Victor Becali, a anunţat că fostul căpitan al echipei naţionale Cristian Chivu îşi va rezilia contractul cu Internazionale Milano în zilele următoare şi se va retrage din activitatea de fotbalist profesionist.

Cristian Chivu este căsătorit din 2008 cu fosta prezentatoare TV Adelina Elisei, cei doi având două fetiţe: Natalia, născută în 2009, şi Anastasia, născută în 2010.

Chivu vorbeşte olandeză, engleză şi italiană, a fost desemnat de trei ori fotbalistul român al anului (2000, 2002 şi 2009) şi a fost inclus în echipa UEFA a anului 2002.