Cristian Boureanu, audiat la DNA. Control judiciar prelungit cu 30 de zile

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în conformitate cu art. 249 din Codul de procedură penală şi art. 20 din Legea 78/2000, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiuni şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, au dispus măsuri asigurătorii până la concurenţa sumei de 15.096.000 euro, iar până în prezent au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 2.139.807 euro (bunuri imobile în valoare de 1.973.140 euro şi bunuri mobile în valoare de 166.667 euro) deţinute de inculpaţii Costea Mircea Ionuţ, Mititelu Mihaela, Dascălu Constantin, Boureanu Cristian şi Vlădescu Sebastian’, se arată într-un comunicat al DNA.

În acest dosar, Sebastian Vlădescu este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată, Cristian Boureanu – trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană, fost director al Eximbank) – trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; Mihaela Mititelu (persoană apropiată de conducerea CFR) – trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) – luare de mită.

Cauţiune de un milion de euro pentru Sebastian Vlădescu, iar acesta a garantat cu lingouri, bani şi imobile

În luna mai, DNA a stabilit o cauţiune de un milion de euro pentru Sebastian Vlădescu, iar acesta a garantat cu lingouri, bani şi imobile. Conform anchetatorilor, în perioada 2005 – 2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată pe linia Bucureşti – Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. ‘Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania CN CFR).

În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Sebastian Vlădescu, împreună cu Mircea Ionuţ Costea şi Mihaela Mititelu, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu CN CFR SA privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al Finanţelor Publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate’, arăta DNA pe 27 aprilie.

Un milion de euro în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla

Potrivit sursei citate, în perioada 2008 – 2009, în baza acestei înţelegeri, el a primit suma de aproximativ un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla.

‘Ulterior, în perioada 2009 – 2010, suspectul Sebastian Vlădescu, în calitatea menţionată mai sus, pentru a-şi îndeplini atribuţiile sale de serviciu într-un mod care să asigure finanţările respective, a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro, iar, în perioada noiembrie 2011 – septembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat’, preciza DNA. Procurorii mai spun că Sebastian Vlădescu, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins şi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul Sebastian Vlădescu urma să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa, menţiona DNA.