Cristian Boureanu nu a plătit cauţiunea record de 200.000 euro. Ce a invocat fostul deputat

Întrebat dacă a achitat cauţiunea de 200.000 de euro impusă de procurori în cazul său în dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în care este acuzat de trafic de influenţă, Cristian Boureanu a precizat: „Nu, nu s-a plătit. E o procedură mai complicată”.

Fostul deputat a mai spus că a fost chemat, joi, la sediul DNA pentru „o procedură scurtă”. Săptămâna trecută, Cristian Boureanu s-a mai prezentat de două ori la sediul DNA, una din audieri durând peste 10 ore.

În acelaşi dosar, a fost pus sub acuzare şi fostul ministru Sebastian Vlădescu, după ce preşedintele Klaus Iohannis a încuviinţat cererea DNA de urmărire penală pentru luare de mită.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa a fost înregistrat la DNA în anul 2017, potrivit unui răspuns al Direcţiei la o solicitare MEDIAFAX. Procurorii nu au menţionat în comunicatul de presă dat care este numele companiei care ar fi dat mita. Din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor.

Alte articole

Continuă audierile în dosarul lui Ciucu. Microfoane plantate în mașină, primarul Capitalei a ajuns în atenția DNA după ce fosta șefă a Oficiului pentru Jocuri de Noroc, Odeta Nestor, a fost interceptată

Camelia Bogdan pierde pe bandă rulantă. Curtea de Apel Constanţa susţine că a formulat și difuzat „afirmații factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă”

De altfel, autorităţile austriece au efectuat o serie de percheziţii în sedii ale firmei de construcţii Swietelsky, în cadrul anchetei asociate dosarului fostului ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, relatează site-ul Nachrichten.at. Percheziţiile au avut loc săptămâna trecută în sedii din oraşul Linz ale companiei de construcţii Swietelsky.

Este vorba de o anchetă efectuată de Direcţia austriacă pentru infracţionalitate financiară, a confirmat Adolf Scheuchenpflug, directorul companiei Swietelsky.

Investigaţia vizează foşti angajaţi ai companiei suspectaţi că au „acţionat în mod ilegal” în legătură cu atribuirea unor contracte publice în România în urmă cu câţiva ani, precizează firma Swietelsky.

Compania Swietelsky este specializată în construcţii feroviare, rutiere şi civile. În anul 2008, compania avea peste 6.000 de angajaţi, iar în anul fiscal 2005-2006 a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul este prezent şi în România, prin compania Swietelsky Construcţii Feroviare, care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 113 milioane de lei şi 193 de angajaţi. De asemenea, grupul mai deţine şi compania Drumserv Târgu Mureş şi 50% din compania Asfalt Dobrogea, care a inaugurat în noiembrie 2008 cea mai mare staţie de asfalt din România, în zona industrială a localităţii Ovidiu, judeţul Constanţa, în urma unei investiţii de cinci milioane de euro.

În acest dosar, procurorii DNA îl acuză pe Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, că ar fi luat mită de două ori, în timp ce era membru al Guvernului. Alte patru persoane, printre care şi Cristian Boureanu, sunt cercetate în dosar sub control judiciar pe cauţiune. Astfel, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro. Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro.

Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii.