Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societățiilor din Construcții, scrisoare deschisă către Parlament și Guvern: Pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare au un impact sever și direct asupra stabilității întregii economii românești

Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) a transmis o scrisoare deschisă către condurerea Senatului și Camerei Deputaților și către mai multe ministere, în care își exprima ”profunda ingrijorare cu privire la pachetele recente de masuri fiscale si bugetare anuntate in contextul consolidarii fiscale care au un impact sever si direct asupra stabilitatii sectorului nostru si implicit asupra stabilitatii intregii economii romanesti”.

”Intelegand pe deplin nevoia imperativa de reechilibrare bugetara, sustinem reformele structurale
orientate catre eficientizarea administratiei, combaterea evaziunii si digitalizarea aparatului public dar nu putem sa nu atragem atentia ca o parte dintre masurile propuse risca sa afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrari, inclusiv cele finantate prin fonduri europene si PNRR, in termenele si bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat ca pondere a constructiilor in PIB-ul Romaniei in 2025 si a contributiei Constructiilor la cresterea PIB cu 3,7%.

FPSC este foarte preocupata pentru a gasi solutii de supravituire concordat, insolventa sau chiar faliment macar o parte dintre si a salva de la firmele implicate in contracte publice, care in acest moment sunt contributoare la bugetul de stat si care au angajata forta de munca, indiferent ca sunt firme mari sau intreprinderi mici si mijlocii.

Fata de aceasta situatie va propunem cateva masuri care ar putea aduce o contributie la supravietuirea mediului de afaceri din constructii, fara a se pune o presiune suplimentara pe buget:
1. Prioritizarea proiectelor functie de stadiul fizic si posibilitatea de finantare tinand cont si de
numarul de contracte si valoarea lor pentru fiecare firma implicata, in perspectiva evitarii
inchiderii bruste a activitatii unor firme. Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui sa ramana cu cateva contracte alocate din totalul contractelor in derulare, pentru a-si putea continua activitatea in regim de avarie si a evita somaj masiv sau chiar falimente.

Alte articole

Spitalul Regional de Urgență Craiova, un proiect important realizat de Construcții Erbasu, lider de asociere, împreună cu Concelex, CON-A și Bog’Art

Constructii Erbasu: Institutul Regional Oncologic Timișoara, o investiție esențială pentru infrastructura medicală din România

Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrarile executate si nefacturate se vor factura si achita, inainte de intrarea in vigoare a suspendarii contractului (se va acorda un termen de intocmire a facturilor de 60 de zile).

2. Pentru contractele in curs de semnare sau cele semnate dar care nu au inceput si nu sunt pe listele de prioritate, garantiile care in mod normal ar trebui depuse in termen de 5 zile de la semnarea contractului, sa fie amanate la un termen corespunzator de 5 zile de la ridicarea sistarii. Garantiile deja depuse pentru contracte semnate dar inca neincepute si care nici nu vor incepe fiind pe listele de lucrari amanate, sa fie restituite imediat constructorului.

3. Reducerea perioadei de mentinere a garantiei dupa receptia la terminarea lucrarilor la max. 3 ani pentru lucrari noi si la max.1 an pentru lucrari de reparatii. Solicitam aceasta in scopul evitarii blocarii unor sume importante cu destinatia “garantie de buna executie” pe baza experientei care a dovedit ca aceste sume nu sunt accesate mai tarziu de perioadele propuse mai sus.

4. Solicitam ca valoarea cumulata a garantiei de buna executie si sumele retinute sa nu depaseasca 5%.

5. Compensarea tuturor obligatiilor de plata ale operatorilor economici pentru lucrarile executate cu obligatiile de plata ale statului. In noile conditii, constructorii nu mai pot plati in avans contributiile pentru sumele neincasate.

6. Lucrarile puse in functiune sa fie receptionate partial sau la terminarea lucrarilor, dupa caz,
pentru deblocarea garantiilor de buna executie. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de catre Beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate in Trezorerii (5 zile de la receptiile partiale/la terminarea lucrarilor).

7. Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrarile executate in contractele
publice sa poata fi folosite de catre operatorii economici in scopul garantarii creditelor bancare viitoare si a altor proiecte.

8. Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate in implementarea
proiectelor publice ce trebuie finalizate pana la 31.12.2026. Concret, constructorii sa aiba acces
la credite bancare pentru sustinerea lucrarilor si sa foloseasca Fondul de garantare al statului
pentru acoperirea garantiilor cerute de institutiile bancare.

Finantarea trebuie reglementata cu o dobanda maxima de 2% anual, astfel incat antreprenorii
sa o poata sustine din venituri proprii, fara a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul
dobanzii solicitata de banci sa fie suportata de stat.

9. Anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare
de 50,0 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare. In forma actuala, obligatia este injusta,
pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital romanesc care oricum vor trebui sa suporte
majorarile de impozite, cresterile de preturi, problemele cu forta de munca etc.

10. Armonizarea obligatiilor de plata aferente salariilor din constructii cu cele din economia nationala. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentand diferenta dintre salariul minim din constructii si salariul minim national la care se adauga 300 lei exceptati deja in toata economia , mai putin in constructii, adica 532+300=832lei.

Consideram ca masurile propuse de noi pot sa contribuie la o sustinere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru aceasta perioada dificila. Totusi, ne exprimam ingrijorarea ca urmare aplicarii recentelor masuri fiscale, exista riscul reducerii drastice a activitatii din constructii, cu efecte directe asupra intregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine daca sectorul nu va fi tratat cu atentie . In acest sens subliniem ca in primul trimestru, conform datelor INS, constructiile au fost singurele care au salvat cresterea economica. In primul trimestru din acest an, cresterea PIB de 0,3% s-a obtinut prin cresterea inregistrata in sectorul Constructiilor de 9,9%. Perspectiva este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat in anul 2024 amanarea platilor la programele finantate, dar si eliminarea facilitatilor de care au beneficiat lucratorii din acest sector, au facut ca valoarea adaugata bruta din constructii sa se reduca cu 2,6%(sursa INS).

Va asiguram de toata disponibilitatea noastra pentru a gasi cele mai bune solutii in scopul depasirii acestei perioade dificile„, se arată în scrisoare semnată de Dr. Ing. Cristian-Romeo ERBASU.

În acest context, Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) va organiza marti, 26 august, ora 10,00 CONFERINTA DE PRESA in care oameni de afaceri din constructii vor veni cu raspunsuri la multe din intrebarile pe care societatea, presa si oamenii responsabili si le pun, cu solutii de reparare a unor decizii dovedite a fi gresite.

”Masurile fiscal-bugetare luate recent de Guvernul Romaniei in sectorul constructiilor schimba fundamental mersul economiei romanesti. Consecintele incep sa apara dureros pentru unii, ingrijorator pentru altii si „optimist” pentru decidentii politici.

Care va fi imaginea Romaniei in cateva luni? Cum vor arata santierele noastre in curand?
Cate/care firme vor ramane in piata pentru a se continua unele investitii? Ce se va intampla cu
forta de munca romaneasca? Dar cu cea straina? Care va fi pretul inchiderii unor santiere? Ce
sanse vor avea tinerii pentru a-si mai cumpara o locuinta? La ce preturi? Ce se intampla pe pietele
externe? Vor fi Europa si Ucraina un „aspirator” de forta de munca romaneasca? Ce masuri mai
pot lua firmele in fata impredictibilitatii fiscale si legislative induse de deciziile politicului din
Romania? Mai are PNRR vreo sansa? Se va dezvolta din nou piata „neagra”a fortei de munca?
Mai exista posibilitatea luarii unor masuri de redresare?Va fi Guvernul Romaniei mai receptiv la
propunerile mediului de afaceri?”, se arată în invitație.