Cristian Ghinea: Costul estimat pentru pachetul de măsuri privind combaterea sărăciei este de un miliard de euro

„Estimarea totală este undeva la peste 1 miliard de euro, dar atenție, nu vorbim despre bani noi, ci de bani pe care îi avem la dispoziție de la Uniunea Europeană şi pe care vrem să-i canalizăm foarte clar spre acest obiectiv, anumea țintirea celor mai sărace categorii de populație cu nişte indicatori foarte clari din scoatere din sărăcie până în 2020, pentru că aceasta este durata de viață a bugetului european. Nu vine guvernul să arunce cu bani în populație, ci pur şi simplu folosim mai cu cap fondurile europene care nu au fost folosite bine până acum”, a declarat Cristian Ghinea citat de RFI.

Cum se defineşte sărăcia

Sunt 5 moduri diferite statistic de a defini sărăcia, este sărăcia relativă, este sărăcia absolută. Pe toate aceste 5 locuri România stă foarte prost comparativ cu media europeană, suntem pe ultimul loc.

Citeşte şi:  Dacian Cioloş: Nu mai putem combate sărăcia doar vorbind de bani. Propun crearea unei coaliţii antisărăcie

Alte articole

Ministrul Agriculturii, anunț de ultimă oră pentru fermieri. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2026

România primește de la UE, prin programul SAFE, peste 16 miliarde de euro, cea mai mare sumă după Polonia. Banii vor fi folosiți și la construcția de autostrăzi

Dilema noastră nu este cum definim, ci cum facem să ajungă aceşti bani la cei mai săraci dintre români, acei români care nici măcar nu sunt prinşi în sistemul de asigurări sociale.

Şi vă dau un exemplu, cei 15000 de copii care nu au identitate, nu au CNP pentru că atunci când s-au născut părinții lor nu aveau domiciliu, iar fără domiciuliu, pentru că aşa este legea în România, copilul nu poate primi identitate. Aceşti 15000 de copii, este o evaluare, nu avem numărul lor exact, nu există pentru statul român. Nu poți să îi ajuți nici măcar cu un loc la grădiniță, cu alocație universală pentru copii ş.a.m.d. Această categorie o considerăm cea mai dezavantajată şi vrem să intervenim să le facem CNP retroactiv.

Rata de absorbţie nu e cea mai relevantă

Ce încercăm să facem noi acum este să le punem pe altă bază, să ne uităm, nu atât la rata de absorbție, care a devenit o obsesie nocivă în România, ci la impact. Nu este doar viziunea acestui guvern, este şi viziunea Comisiei Europene, care de această dată se va uita la impactul real al fondurilor europene. Adică, dacă am spus că noi creăm 4000 de locuri de muncă pentru aceşti tineri despre care vă spuneam mai devreme, indiferent câtă hârtie va produce birocrația românească, dacă în 2020 nu am creat aceste 4000 de locuri de muncă va trebui să dăm banii înapoi la Uniunea Europeană. Dacă nu facem această schimbare de paradigmă, eu nu văd bine guvernul în 2020, care va trebui să spună Uniunii Europene de ce a produs hârtii şi nu locuri de muncă, a punctat Ghinea.