Criza din Ucraina ia amploare: „Acesta nu este un război, este un genocid”. Care sunt scenariile

Locuitori ai oraşului care au părăsit Mariupolul descriu oragnizaţiei nonguvernamentale (ONG) de drepturile omului Human Rights Watch (HRW) ”un infern glacial, cu străzi pline de cadavre şi mormane de clădiri distruse”.

23 mart. 2022, 18:22

Război în Ucraina. Imagini satelitare luate marţi de întreprinderea americană Maxar relevă devastarea unor cartiere rezidenţiale, infrastructuri civile şi fabrici. Acest oraş portuar este devastat de peste o săptămână, iar tancuri ruseşti au pătruns în el. Strategia rusă are la bază în prezent ”tiruri cu rază lungă în centrul oraşului”, observate de Statele Unite în ultima zi, a acuzat marţi Pentagonul.

Cronicile războiului, trei poveşti cutremurătoare din Cernihiv. De la cea a Arinei, fetiţa salvată de câine, la cea a lui Serghei, luptătorul care a murit în timp ce salva răniţii

Locuitori ai oraşului care au părăsit Mariupolul descriu oragnizaţiei nonguvernamentale (ONG) de drepturile omului Human Rights Watch (HRW) ”un infern glacial, cu străzi pline de cadavre şi mormane de clădiri distruse”.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a exprimat indignarea faţă de acest război ”absurd” şi ”inimaginabil” şi subliniază că ”chiar dacă mariupolul ar cădea, Ucraina nu poate fi cucerită oraş cu oraş, stradă cu stradă, casă cu casă”.

Presa internațională a semnalat faptul că forțele de apărare ucrainene au recâștigat controlul în zone din jurul Kievului și au determinat trupele ruse să-și reconfigureze pozițiile în sud.

În acest context, armata rusă, care a înregistrat pierderi semnificative, ar putea opta pentru o înfruntare prelungită, de la distanță, cu un angajament minim pe linia frontului, cel puțin în ceea ce privește capitala, estimează CNN.

Intensificarea tirurilor de artilerie
Experții avertizează că, în condițiile în care infanteria rusă înregistrează înfrângeri pe teren, Moscova va opta, probabil, să-și intensifice campania de bombardamente aeriene și utilizarea altor arme care îi expun mai puțin pe soldați.

Există puține informații fiabile din Ucraina sau Rusia cu privire la bilanțul morților, dar un raport publicat luni dintr-un tabloid rus sugerează că partea rusă a pierdut aproape 10.000 de soldați și că alți 16.000 au fost răniți.

Site-ul tabloidului Komsomolskaya Pravda a eliminat ulterior informațiile, susținând că acestea au fost publicate în urma unui act de piraterie informatică.

CNN nu a putut verifica cifrele, dar numărul soldaților morți apărut pe site-ul ziarului este apropiat de estimările agențiilor de informații americane.

Asemenea pierderi, dacă se dovedesc a fi adevărate, ar explica atât stagnarea pe câmpul de luptă, cât și creșterea bombardamentelor aeriene asupra orașelor strategice.

Rusia ar putea încerca să încercuiască defensiva ucraineană în est
Este probabil ca Rusia să încerce, cel puțin, să înglobeze părți din estul Ucrainei. Zone precum Donețk și Lugansk, care alcătuiesc regiunea Donbas, au fost controlate de separatiști susținuți de ruși încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

Ambițiile Rusiei merg dincolo de Donbas, însă această regiune rămâne un punct central pentru Moscova, arată  experții.

„Trupele din Districtul Militar de Sud (al Rusiei, n.r.) operează în Donețk, Lugansk, Mariupol, Berdiansk, Melitopol. Acestea sunt cele mai bune trupe din armata rusă. Sunt antrenate să lupte cu NATO”, a arată Sam Cranny-Evans, analist la Royal United Services Institute, într-o declarație pentru CNN.

Negocieri prelungite, odată cu războiul
Mai multe semne înclină balanța spre scenariul unui război prelungit în Ucraina.

În condițiile în a pierdut un număr semnificativ de soldați, arme și echipamente – și ținând cont de experiențele din trecut în ceea ce privește conflictele de lungă durată – este puțin probabil că Rusia va dori să iasă din acest război cu armata decimată.

Occidentalii – și ucrainenii – suspectează că rușii se folosesc de negocieri pentru a câștiga timp.

Cel puțin una dintre pretențiile părții ruse – condiția ca Ucraina să nu intre în NATO – este un fapt împlinit iar președintele ucrainean a semnalat în discursuri publice că țara sa trebuie să caute alte garanții de securitate.

Este însă îndoielnic că pretențiile teritoriale ale Moscovei – legate de Crimeea și Donbas – ar putea fi acceptate, pur și simplu, de Kiev.

Deportări în masă ale ucrainenilor în Rusia
La Mariupol, unde Ucraina susține că rușii au comis crime de război, Moscova a deschis așa-numite „coridoare umanitare” pentru civili, însă zeci de mii dintre aceștia au ajuns, de fapt, în Rusia.

Agenția de presă rusă RIA a relatat că aproape 60.000 de locuitori din Mariupol au ajuns pe teritoriul „Rusiei în deplină siguranță”.

Presa rusă a publicat imagini cu șiruri de vehicule civile care se îndreaptă aparent spre est, spre granița aflată la aproximativ 50 de kilometri de Mariupol.

Putin a început şi războiul economic. Acceptă doar ruble pentru gazul şi petrolul rusesc pe care le exportă în Europa
Consiliul local din Mariupol a acuzat Rusia că forțează locuitorii să plece în Rusia împotriva voinței lor.

Primarul orașului, Vadim Boicenko, a comentat că „ceea ce fac ocupanții astăzi este un lucru familiar pentru generațiile în vârstă, care au văzut cum trupele Germaniei naziste deportau populația civilă”

Alte milioane de ucraineni ar putea fugi, lăsând o națiune în ruine
Deja, aproape 4 milioane de ucraineni au părăsit țara din cauza războiului, adică aproape 10% din populație.

Majoritatea sunt femei și copii, în condițiile în care bărbații până la 60 de ani sunt consemnați pe teritoriul național, în condițiile legii marțiale.

Războiul început de Rusia a declanșat cel mai amplu val de refugiați pe care l-a văzut Europa de la al Doilea Război Mondial. Aceste cifre cresc cu o rată de aproximativ 100.000 de oameni pe zi.