Criza din Ucraina: Negocierile de pace, în impas, acalmie pe linia frontului

Anunţarea alegerilor prezidenţiale şi legislative pentru 2 noiembrie în regiunile rusofone Doneţk şi Lugansk, teatrul luptelor ce au loc din aprilie între armata ucraineană şi rebeli şi care au făcut de atunci peste 3.200 de morţi, este o lovitură pentru şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, care le-a propus separatiştilor o mai mare autonomie pentru zonele din estul Ucrainei, notează AFP.

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a adoptat săptămâna trecută două proiecte de lege, depuse în legislativul de la Kiev de preşedintele Poroşenko, texte ce prevăd acordarea unui ‘statut special’ pentru regiunile proruse din estul Ucrainei şi o amnistie, în anumite condiţii, pentru ‘participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk’. Prima lege, ce garantează o mai mare autonomie pentru Doneţk şi Lugansk, prevede, între altele, alegeri la 7 decembrie la nivel ‘de raioane, consilii municipale, consilii orăşeneşti’ în aceste regiuni.

De la adoptarea, la 16 decembrie, a acestor proiecte de lege, Kievul aştepta un răspuns din partea separatiştilor, în paralel încercând să continue negocierile pentru un armistiţiu militar durabil. Marţi, liderii separatiştilor din Doneţk şi Lugansk au anunţat însă alegeri pentru ‘parlamentele’ şi ‘şefii’ lor, dând astfel de înţeles că resping ofertele Kievului.

‘Intenţionăm să organizăm alegeri pentru Consiliul suprem (parlamentul) şi pentru şeful republicii la 2 noiembrie‘, a anunţat ‘premierul’ din Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, citat de Interfax. El a precizat că alegerile legislative ucrainene, programate pentru 26 octombrie, nu se vor desfăşura pe teritoriul regiunii Doneţk. ‘Noi avem consiliul nostru suprem şi vom decide singuri ce fel de alegeri organizăm şi la ce dată. Niciun fel de alegeri, inclusiv cele pentru parlamentul ucrainean, nu vor avea loc la noi’, a indicat Zaharcenko. În acelaşi timp, şeful consiliului suprem din Lugansk, Aleksei Kariakin, a anunţat că în regiune vor avea loc alegeri legislative şi prezidenţiale tot la 2 noiembrie. ‘Alegerile vor avea loc simultan cu cele din Republica populară Doneţk, la 2 noiembrie’, a precizat Kariakin, potrivit ITAR-TASS.

Alte articole

Urmează demisii în lanţ la PNL. Ilie Bolojan a făcut anunţul în direct: „Nu este o decizie uşoară”

Câți români ar avea voie să voteze dacă s-ar organiza alegeri anticipate. Peste 20.000 de români cu drept de vot au fost radiați din Registrul electoral în ultima lună

Anunţurile liderilor separatişti pun în lumină fragilitatea procesului de pace lansat în ultimele săptămâni, mai scrie AFP. Dacă armistiţiul este în general respectat – armata ucraineană indicând că în ultimele 24 de ore nu a avut niciun deces în rândurile sale -, componenta politică legată de viitorul regiunilor rusofone din estul ţării este mult mai problematică. Kievul se teme că Moscova şi separatiştii fac tot posibilul nu numai pentru a-şi menţine poziţiile actuale, dar şi pentru a transforma regiunea industrială Donbas într-un ‘conflict îngheţat’ în spaţiul postsovietic, precum cel din Transnistria. Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk urmează să prezinte aceste temeri ale Kievului miercuri în faţa Adunării Generale a ONU.

În plan militar, armata şi rebeliunea continuă retragerea artileriei lor de pe linia frontului, punând astfel în practică prevederile Memorandumului semnat sâmbăta trecută la Minsk. Documentul stipulează crearea unei zone tampon de 30 de kilometri de-a lungul liniei de front, o interdicţie de survol a regiunilor separatiste şi retragerea artileriei celor părţi aflate în conflict.

Conflictul din Ucraina a făcut până în prezent 3.245 de morţi, potrivit ultimului bilanţ al ONU prezentat marţi la Geneva în faţa Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului de către Ivan Simonovic, adjunct al secretarului general al organizaţiei. Reprezentantul ONU pentru drepturile omului a precizat că acest bilanţ ar putea fi mult mai ridicat, întrucât cel prezentat are la bază doar sursele disponibile.