Criza financiară lovește Elveția! Credit Suisse, una dintre cele mai puternice bănci din Europa va concedia 5.000 de oameni!

Amploarea potenţialelor reduceri de locuri de muncă subliniază provocarea cu care se confruntă Credit Suisse şi noul director general Ulrich Koerner, care încearcă să readucă banca pe linia de plutire după o serie de scandaluri.

Citește și Cum i-a „păcălit” BNR pe români să îşi facă credite în lei, iar acum au rate duble! Calmul cu care Isărescu le râde în nas şi de ce Banca Naţionala nu se lauda decât cu cursul Euro, praf în ochi pentru românii cu venituri mici şi medii

Banca de investiții elvețiană a refuzat să comenteze acest subiect. Dar a reiterat faptul că va oferi o actualizare a revizuirii strategiei sale odată cu rezultatele din trimestrul al treilea, spunând că orice raport legat de rezultate este speculativ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Credit Suisse a numit anul 2022 un an de „tranziţie”, cu o schimbare de gardă, o restructurare pentru a reduce asumarea de riscuri în domeniul bancar de investiţii şi o consolidare a diviziei de gestionare a averilor.

Alte articole

EXCLUSIV Traian Băsescu, atac dur la adresa lui Ilie Bolojan: ”Cred că ne pregătim de faliment. Nu vreau să sperii pe nimeni dar Bolojan a greșit” 

Ce se întâmplă cu banii și creditele tale dacă banca intră în faliment. Ce sumă îți garantează statul

A doua cea mai mare bancă din Elveția a respins speculaţiile potrivit cărora ar putea fi cumpărată sau divizată.

Discuţiile privind reducerea locurilor de muncă sunt în curs de desfăşurare, iar numărul reducerilor ar putea să se schimbe.

Ziarul elveţian Blick a raportat anterior că peste 3.000 de locuri de muncă vor fi desfiinţate.

Credit Suisse a declarat deja că va reduce costurile sub 15,5 miliarde de franci elveţieni (15,8 miliarde de dolari) pe termen mediu, faţă de 16,8 miliarde de franci pe an în acest an. Însă, până în prezent, nu a anunţat reduceri de locuri de muncă.

Citește și De frica sancţiunilor Occidentului, Banca Rusiei recomandă companiilor de stat să îşi transfere rezervele valutare din ţările „neprietenoase”