Criza locurilor de muncă de la stat. De ce preferă tinerii să muncească doar la privat

Tinerii români aleg, în general, să se țină departe de instituțiile publice, iar printre motive se numără metodologia complicată a recrutării, mediul de lucru învechit, salariile mai mici decât în companiile private, lipsa de investiții în tehnologii și digitalizare, lipsa oportunităților de dezvoltare personală sau lipsa modernizării din punct de vedere tehnic.

Românii care lucrează sau și-ar dori să lucreze la stat apreciază câteva aspecte. Programul de lucru e unul dintre ele, căci e pereceput ca fiind mai flexibil și mai prietenos comparativ cu cel din sectorul privat. Echilibrul dintre viața personală și cea profesională este un alt factor important, mulți angajați din sectorul public raportând că reușesc să își mențină un stil de viață echilibrat, fără sacrificii majore pe plan personal.

Siguranța locului de muncă și stabilitatea sunt alte două argumente care câștigă teren în fața job-urilor din sectorul privat. Totuși, studiul arată necesitatea unor măsuri de reformă pentru a atrage și reține mai mulți tineri în sectorul public.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În sectorul public, se observă o tendință îngrijorătoare: prezența tinerilor în acest sector pare să fie aproape inexistentă. Cifra redusă reflectă existența unor obstacole semnificative în ceea ce privește posibilitatea tinerilor de a-și găsi un loc de muncă în cadrul instituțiilor publice. Printre acestea se află și faptul că instituțiile statului nu au reușit să facă atractiv mediul de muncă pentru tineri, care, aflați la început de drum profesional, ar dori să învețe de la specialiști. Metoda de recrutare greoaie, modul de lucru învechit, mediul de lucru anost, lipsa de provocări și lipsa de oportunități de dezvoltare sunt suficiente motive pentru ca tinerii să evite să lucreze la stat. Asta, deși tinerii din România sunt muncitori, dedicați, creativi, știu să folosească tehnologia modernă și sunt la zi cu inovările și evoluția digitală, și astfel pot contribui la optimizarea modului de lucru și la atingerea rezultatelor instituției în mod eficient. Instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție deosebită creării unui mediu de lucru atractiv și stimulativ pentru tineri, oferindu-le oportunități de dezvoltare profesională, cât și personală”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Alte articole

Câţi bani primesc de la stat românii care ajung la 65 de ani fără să fi muncit măcar o zi. Cine poate beneficia de această „pensie”

Statul ia 34,68 milioane de euro de pe cardurile românilor peste 18 ani la începutul lui martie 2026

Citește și Cât costă închirierea unui șezlong în Vama Veche, în iunie. Prețurile se apropie de cele din Mamaia, cea mai scumpă stațiune de pe litoralul românesc

Tinerii români, marea lor majoritate, aleg să lucreze în privat. Ei spun că salariile sunt mult mai mari pentru tinerii fără experiență față de cele din sectorul public. În plus, companiile private vin cu mai multe oportunități rapide și eficiente de dezvoltare și creștere profesională, inclusiv prin programe de training, mentorat, teambuilding și posibilități de avansare în carieră, oportunități pe care tinerii le consideră esențiale pentru progresul lor profesional.

Alt motiv care îi țin pe tineri departe de instituțiile publice este procesul de recrutare complicat și de durată, care implică memorarea multor legi. Acest lucru se poate vedea în anunțurile de concurs din sectorul public, unde sunt menționate doar reperele bibliografice care însumează în medie 800 de pagini de legislație pentru posturi de execuție. Bibliografia și subiectele concursului cuprind exclusiv legi complexe în funcție de specificul postului, precum Codul Administrativ, Legea Achizițiilor Publice, Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Legea Construcțiilor etc. Așteptările viitorului angajator sunt ca aceste acte normative să fie însușite de candidați într-un orizont de aproximativ 30 de zile.

Totuși, odată angajat pe o poziție de execuție de consilier debutant, un tânăr are de așteptat aproximativ 7 ani pentru a ajunge pe treapta maximă de salarizare a postului respectiv. El va trece în acest interval prin diferitele grade profesionale ale postului, de la debutant, asistent, principal și până la superior, ca nivel maxim. Toate aceste aspecte descurajează în special tinerii care ar putea fi motorul schimbării în bine a sectorului bugetar.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a arătat, prin datele publicate în 2022, că doar 2,4% dintre angajații români au până în 30 de ani, față de 44%, cât au funcționarii cu vârste de peste 50 de ani.

Românii care lucrează la stat, 47,4% dintre ei, au spus că sunt mulțumiți de chilibrul dintre viața personală și cea profesională drept principal motiv pentru alegerea unei cariere în sectorul public, evidențiind importanța stabilității între responsabilitățile profesionale și personale pentru angajații români.  Și programul de lucru îi atrage în mod deosebit pe 46,7% dintre ei.

Citește și Cum se ajută turiștii români între ei să facă economie în Grecia: „Dacă este cineva interesat să le preia gratuit”