Criza politică are efecte devastatoare în economie: ratele la bănci au crescut în medie cu 260 de lei pe lună

Criza politică a scumpit ratele la bănci cu circa 260 lei pe lună. Odată cu devalorizarea leului, dobânzile au ajuns săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani, în doar câteva zile. Asta înseamnă creșterea ratelor pentru românii care au credite cu dobândă variabilă.

Pe de o parte, leul s-a devalorizat, după ani în care cursul valutar a fost stabil, euro a crescut săptămâna trecută până la 5,11 lei.

Expert în economie explică de ce a crescut euro la cursul BNR: „Leul a fost supraapreciat”. Ce trebuie să ştie românii cu valută „la saltea”

Asta duce la scumpiri în lanț chiar imediat, nu doar la produse și servicii cu prețul exprimat în euro, cum ar fi mașinile, apartamentele, abonamentele de telefonie mobile, ci și scumpiri ale alimentelor, pentru că multe sunt de import și au prețul dependent de euro, potrivit Pro Tv.

Alte articole

ANPC a pierdut definitiv primul proces cu băncile pe recalcularea ratelor la credite

Scad ratele românilor! Indicele ROBOR la 3 luni a coborât marţi la 6,11%, cel mai mic nivel înregistrat din 2022

Indicele Robor a ajuns la 7,31% – este la cel mai mare nivel din ultimii 2 ani. Și a crescut rapid, de la o zi la alta, de la 5,9% cât era la începutul săptămânii trecute.

Sunt afectați de această creștere cei cu credite cu dobândă variabilă. În primă instanță, creditele mai vechi de 2019, credite care sunt încă dependente de Robor, pentru că dacă rămâne la acest nivel, rata lunară crește considerabil.

De exemplu, un credit de 250.000 de lei, cam cât este un credit obișnuit pentru o locuință. Și în acest caz rata crește cu 260 de lei. Dar și creditele mai noi, care sunt dependente de IRCC – indicele de referință pentru creditele consumatorilor; acesta se actualizează o dată la 3 luni, dar valorile zilnice deja sunt în creștere. Prin urmare, și în acest caz am putea vedea majorări de rată peste 6 luni, dacă aceste dobânzi mari vor persista.

Dacă sunteți în această situație, de a avea credit cu dobândă variabilă, puteți să vă uitați la ofertele băncilor, care încă au dobânzi bune pentru refinanțare.

Astfel, un credit ipotecar cu dobândă fixă în primii 3 ani, care vă pune la adăpost în cazul în care această perioadă cu creșteri de dobânzi continuă, pornește de la o dobândă fixă de sub 5% – aproape jumătate față de dobânzile variabile actuale.

Concedieri 2025. Bolojan: „E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări”. Ce spune de lista neagră de 500.000 de bugetari a lui Simion

Și sunt 12 bănci, potrivit comparatorului bancar finzoom.ro, care oferă credite cu dobânzi fixe inițiale sub 5,5% – chiar mai mici decât valoarea indicilor IRCC sau Robor, la care se adaugă în mod normal și o marjă fixă a bancii.

Un credit Noua Casă, de aproximativ 50.000 de euro, pe 25 de ani, cu dobândă variabilă și o rată de 2.000 de lei. Dacă refinanțăm, cu o dobândă fixă de 5,9% în primii 5 ani, putem fie să scădem perioada creditului cu 8 ani, dacă alegem să rămânem cu aceeași rată, fie să scădem rata lunară cu 344 de lei. Și, cum spuneam, ne și protejăm de eventuale creșteri în viitor.

Să nu uităm că refinanțarea înseamnă costuri suplimentare, poate și de 3.000 de lei, depinde de sumă, dar în continuare unele bănci au campanii promoționale și acoperă o parte din costurile de refinanțare.

Deci dacă aveți încă un credit cu dobândă variabilă, puteți să analizați ofertele băncilor și să faceți calcule, pentru a vedea dacă nu este avantajoasă o refinanțare.

Criza politică, efecte în lanț asupra economiei. Crește ROBOR, cresc ratele, iar aurul atinge niveluri record

Rate mai mari la creditele în lei, un curs leu-euro la un maximum istoric și afaceriști care își reevaluează planurile de investiție sunt efectele directe ale haosului politic, determinat de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, dar și plecarea lui Marcel Ciolacu de la Palatul Victoria. „Este firesc ca economia să reacționeze la astfel de evenimente. (…) Cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, nu numai la bunurile de import”, a avertizat, într-o intervenție pentru digi24, consultantul fiscal Dan Schwartz.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează împrumuturile în lei accesate înainte de mai 2019, a încheiat săptămâna pe creștere. Banca Națională a afișat, vineri, o valoare de 7,31%. Un calcul simplu indică faptul că, la un credit de 250 de mii de lei, luat pe 30 de ani, rata a crescut în patru zile cu aproximativ 260 de lei, arată digi24. Creșterea o vor simți și cei care au împrumuturi raportate la IRCC, însă peste șase luni.

„La prima vedere, această devalorizare a modelei naționale a avut caracter conjunctural și a fost determinată, în principal, de incertitudinea politică generată, în special, de demisia premierului Ciolacu, care a pus România într-o situație puțin neașteptată, de interimat pe toată linia, de la președinte la prim-ministru până la Guvern. Este firesc ca economia să reacționeze la astfel de evenimente. Este firesc ca moneda națională să se devalorizeze, în condițiile în care din toate zonele economiei – și nu numai ale economiei, ale întregii societăți românești – incertitudinea a generat nevoie de stabilitate. Când e vorba de monedă, singura posibilitate pe care o avem este să achiziționăm monedă relativ stabilă euro, dolar, liră, orice altă monedă în care se poate se poate investi. La asta adăugăm și nevoile de achitare a facturilor externe”, a precizat consultantul fiscal, Dan Schwartz.

Încă de la începutul săptămânii, leul a început să se deprecieze în raport cu euro. Joi, a fost înregistrat un nou maxim istoric: 5 lei și 12 bani pentru un euro.

„Trebuie să ne gândim cu foarte mare seriozitate la faptul că Banca Națională nu poate la nesfârșit să susțină leul, pentru că asta înseamnă să scoată pe piață, să scoată la vânzare rezervele valutare ale României, ceea ce este extrem de riscant. De aceea, cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, deci nu numai la bunurile de import”, a subliniat Schwartz.

Impactul devalorizării leului va fi semnificativ. Produsele pe care le importăm și le achităm cu euro se vor scumpi, inclusiv alimentele, arată digi24. Afectați vor fi și cei care stau în chirie. Inclusiv cei care au în plan o achiziție de valoare, precum un autoturism, trebuie să își mărească bugetul.

„Gândiți-vă că se vor schimba prețurile la energie, care se regăsesc în prețurile tuturor bunurilor, serviciilor care se comercializează pe piață. Cine sunt principalii principalii afectați de această schimbare peste noapte a raportului de schimb leu-euro? Cei cu venituri mici, a căror putere de cumpărare se diminuează cu fiecare zi în care leul se devalorizează”, a explicat consultantul fiscal.

„În funcție de felul în care vor evolua alegerile, vom putea vedea o devalorizare mai mare sau mai mică a monedei naționale. Se poate întâmpla orice, (…) dar cel mai probabil este ca raportul leu-euro să oscileze în jurul valorii de 5 lei pe un euro, cu plusuri sau minusuri față de această limită; pentru a se ajunge la «șanț», la 6 lei, ar trebui să intrăm într-o zonă de recesiune, de criza economică, pentru că ar fi o devalorizare a monedei cu 20%, ceea ce este enorm.”

„M-aș feri, deci, de astfel de scenarii, pentru că nu cred că sunt realiste în momentul de față. Economia României, dincolo de incertitudinile politice, dincolo de incertitudinile legislative și de ambiguitatea legislativă, dincolo de riscul unor măriri de taxe pe care mediul de afaceri le așteaptă, este totuși o economie puternică și relativ rezilientă. Își poate reveni din șocuri mult mai ușor decât o făcea în perioadele anterioare. De aceea, eu nu sunt atât de pesimist în ceea ce privește evaluările cursului leu-euro și ale impactului negativ pe care acest curs îl poate avea asupra economiei și asupra vieții noastre, a tuturor”, a concluzionat consultantul fiscal.