Așteptarea se prelungește pe scena politică, după ce președintele Nicușor Dan a amânat marți anunțul privind numele viitorului prim-ministru. Desemnarea oficială întârzie din cauza lipsei unei majorități parlamentare capabilă să garanteze trecerea noului Executiv. Deși în culisele politice cel mai vehiculat nume este cel al lui Eugen Tomac, președintele PMP și consilier onorific al șefului statului, miza reală nu este neapărat persoana premierului, ci formula viitorului Cabinet.
Marea neînțelegere apare în jurul structurii guvernului. În timp ce Cotroceniul își dorește un executiv format din tehnocrați, principalele partide parlamentare privesc această variantă cu mari rezerve sau o resping direct.
Surse din mediul politic arată că președintele Nicușor Dan nu vrea să riște o nominalizare care să fie respinsă rapid la vot, mai ales că pentru învestirea echipei sunt necesare 233 de voturi, număr care nu este asigurat în acest moment, conform stiripesurse.ro.
Situația devine presantă și din punct de vedere legal. Conform Constituției, din momentul în care este desemnat oficial, candidatul pentru funcția de premier are la dispoziție un termen strâns, de maximum zece zile, pentru a merge în Parlament și a cere votul de încredere pe programul de guvernare și pe întreaga listă a miniștrilor. În lipsa unui acord, negocierile continuă în spatele ușilor închise.
Blocajul din spatele ușilor închise nu are legătură cu Eugen Tomac, numele acestuia fiind acceptat în principiu de PSD, PNL, USR și UDMR. Marile divergențe apar însă când se ajunge la componența efectivă a Guvernului și la împărțirea puterii.
Președintele Nicușor Dan insistă pentru un cabinet de tehnocrați, însă miza negocierilor este dacă această independență va viza doar miniștrii sau se va extinde și la eșalonul al doilea, adică la secretari de stat, prefecți și subprefecți.
Partidele parlamentare ezită să voteze un executiv pe care, cel puțin la nivel oficial, nu îl vor putea controla politic.
În ciuda acestor neînțelegeri, în jurul lui Eugen Tomac a fost deja schițată o primă listă de posibili miniștri tehnocrați. Printre numele vehiculate intens în culise se numără Mihnea Motoc pentru Ministerul Apărării, Luca Niculescu pentru Externe și consilierul prezidențial Sorin Costreie pentru Ministerul Educației. De asemenea, pentru Ministerul Dezvoltării este luat în calcul un arhitect cunoscut, în timp ce la Sănătate ar putea veni un director de spital din București.
În mod surprinzător, PSD este partidul cel mai flexibil în raport cu ideea de guvern tehnocrat. Social-democrații nu resping din start ideea unui executiv independent, însă vin la negocieri cu o condiție de la care nu par dispuși să renunțe: controlul total asupra eșalonului doi din administrație. Mai exact, PSD vrea să își impună oamenii în funcțiile de secretari de stat, prefecți și subprefecți.
În timp ce discursul public al partidului se va axa pe condiționarea votului de adoptarea unor măsuri sociale și politici economice de stânga, miza de culise rămâne una pur strategică.
Semnalul de la partid a fost dat de Marian Neacșu, care a precizat marți că decizia finală va fi luată doar după ce Cotroceniul va face anunțul oficial, iar premierul desemnat va veni la negocieri directe cu partidele.
Deși a avansat un termen optimist de o săptămână pentru instalarea noului guvern și a validat profilul lui Eugen Tomac, Neacșu nu a ratat ocazia de a lansa o ironie politică, punctând că Sorin Grindeanu ar fi fost o opțiune mult mai inspirată pentru Palatul Victoria.
PNL joacă dur și blochează negocierile din start. Liberalii nu vor sub nicio formă să audă de un guvern în care PSD își păstrează influența, fie și prin oameni ascunși în eșalonul doi. În spatele ușilor închise, marea temere a PNL este că eticheta de „tehnocrat” e doar o perdea de fum sub care social-democrații își vor conserva liniștiți rețeaua de prefecți și secretari de stat în teritoriu.
Situația se complică și mai mult: președintele Nicușor Dan vrea să-l păstreze la Finanțe pe Alexandru Nazare, dar pentru asta are nevoie de undă verde de la partid. Un refuz din partea conducerii liberale ar deschide un conflict direct între PNL și Cotroceni.
Tensiunea a fost deja scoasă la suprafață de Ciprian Ciucu. Prim-vicepreședintele liberal l-a atacat frontal pe șeful statului, acuzându-l că protejează PSD-ul în loc să-l pună la treabă și să-i oblige pe social-democrați să-și asume oficial formarea unei majorități după ce au dărâmat guvernul precedent.
Totuși, disciplina de partid din PNL este doar teoretică în acest moment. Dacă Cabinetul Tomac ajunge la vot, el poate sparge boicotul liberalilor cu ajutorul taberei interne care i se opune lui Ilie Bolojan. Această grupare de dizidenți ar putea asigura, pe cont propriu, în jur de 15 voturi cruciale pentru trecerea noului guvern.
Citește și: LIVE ANTENA 1 Georgia – România 1-0 ONLINE VIDEO. Munteanu egalează după gafa colosală a lui Aioani!
Nici în tabăra USR apele nu sunt mai liniștite, partidul fiind fracturat în două tabere opuse. Pe de o parte, tabăra condusă de Cristian Ghinea respinge categoric ideea de a-l susține un cabinet tehnocrat și cere o poziție de forță. Pe de altă parte, o bună parte din parlamentari se tem de o ruptură totală cu președintele Nicușor Dan și încearcă să găsească o cale de mijloc pentru a nu intra într-un conflict direct cu Cotroceniul.
Peste această dispută internă planează însă o mare bombă cu ceas: dosarul de incompatibilitate al lui Dominic Fritz.
În mediul politic se știe că o decizie iminentă a instanței în acest caz ar dinamita instant raportul de forțe din interiorul USR, schimbând radical conducerea și, implicit, modul în care partidul se va poziționa la votul pentru noul guvern.
UDMR are cea mai agresivă reacție din blocul opoziției și dă de pământ cu planurile Cotroceniului. Kelemen Hunor a desființat public ideea unui executiv independent, catalogând varianta Eugen Tomac la conducerea Guvernului drept o propunere care nu valorează „nici măcar cât o soluție de avarie”. Liderul consideră de-a dreptul absurdă ideea ca un politician al cărui partid nici măcar nu a intrat în Parlament să fie parașutat la șefia unui cabinet prezentat drept tehnocrat.
Pentru UDMR, o formulă guvernamentală lipsită de sprijin politic ar trebui să fie ultima variantă disperată pe masa președintelui, în niciun caz prima opțiune testată în criză.
Kelemen Hunor a subliniat că Eugen Tomac nu are, în acest moment, niciun argument real cu care să poată convinge parlamentarii Uniunii să îi dea votul de încredere. În culise, poziția formațiunii este clară: UDMR va bate palma doar pentru un guvern pur politic, susținut de o majoritate parlamentară stabilă, din care partidul AUR să fie complet exclus.