Croaţia susţine modelul ungar de ridicare a unor garduri la graniţe

‘Cred că în viitor vor fi necesare garduri sau alte obstacole fizice’, a afirmat președinta conservatoare. Ea a adăugat că se opune cotelor obligatorii de refugiați, criticând totodată guvernul de centru-stânga, care a decis să voteze pentru aceste cote la Consiliul european Justiție și Afaceri Interne (JAI) desfășurat pe 22 septembrie.

În plus, Kolinda Grabar-Kitarovic a apărat poziția Ungariei de a opri intrarea ilegală a refugiaților pe teritoriul ei, poziție criticată în schimb de guvernul de la Zagreb. ‘Protejarea frontierelor este un drept al fiecărui stat’, a indicat președinta croată. Ea a atras atenția că, potrivit datelor ONU, în întreaga lume există 60 de milioane de refugiați, iar ‘nici Croația și nici UE nu pot absorbi toată această sărăcie’, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Băsescu: România GREŞEŞTE dacă nu-şi CORECTEAZĂ poziţia să spună că NU primeşte REFUGIAŢI

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După data de 15 septembrie, când Ungaria și-a securizat granița cu Serbia cu ajutorul unui gard de sârmă ghimpată, circa 175.000 de imigranți, veniți în special din Orientul Mijlociu, au traversat teritoriul croat în drumul lor către vestul Europei.

Alte articole

Gardurile din jurul blocurilor: protecție, ordine sau fragmentarea orașului? O dezbatere care împarte Bucureștiul

În Croația se vor desfășura pe 8 noiembrie alegeri generale, sondajele arătând deocamdată un oarecare echilibru între blocurile politice conduse de social-democrații din SPD și conservatorii din HDZ, formațiunea din care provine și Kolinda Grabar-Kitarovic.