Ședința CSAT privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare ale SUA s-a încheiat. Nicușor Dan urmează să se adreseze națiunii

UPDATE 12.15 Tocmai s-a încheiat ședința CSAT, în urmă cu doar 10 minute. Ne așteptăm la o declarație din partea președintelui Nicușor Dan cu privire la decizii.

Știre inițială

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, miercuri, începând cu ora 09.30, la Palatul Cotroceni, pentru analizarea dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite.

CSAT decide astăzi asupra dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale SUA

Mai mult, CSAT va evalua, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din țara noastră, cât și implicațiile pentru România a situației din zonă.

Alte articole

Călin Georgescu, din nou la poliţie pentru controlul judiciar, a cerut desecretizarea şedinţei CSAT în care s-a decis anularea alegerilor

Călin Georgescu: „Cei care au furat alegerile în 6 decembrie, astăzi fură pâinea de la oameni şi distrug vieţi”

Statele Unite ale Americii au interesul de a trimite avioane la baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, unul dintre motivele pentru care a fost organizată și această ședință a CSAT.

Citește și : Traian Băsescu susține că România trebuie să-i ofere rapid acces lui Donald Trump la baza Mihail Kogălniceanu: „Preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid. Aliatul nostru, America, are nevoie”

Sursă foto : presidency.ro

Pe de altă parte, sunt discuții România-SUA ce au ca obiect dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene, susțin surse oficiale.

La baza militară de la Smîrdan vor fi făcute investiții importante pentru amenajarea unui poligon de antrenament destinat tancurilor Abrams, potrivit acelorași surse. Concret, poligonul actual ar urma să fie extins și vor fi construite, printre altele, piste.

În vara anului trecut, Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost folosită intens în operațiunea Midnight Hammer, când, pe 22 iunie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că forțele aeriene și maritime americane au atacat mai multe instalații nucleare din Iran.

Statele Unite au transferat în Europa înaintea acestei operațiuni circa 130 de avioane de luptă și de alimentare pentru susținerea celor 7 bombardiere strategice care urmau să lanseze bombele pentru distrugerea programului nuclear iranian.

Potrivit documentelor americane, baza de la Kogălniceanu este considerată „centru logistic și de tranzit” pentru misiunile SUA care se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Sud sau Africa de Nord-Est.

Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost dedicată americanilor, după semnarea așa-numitului Acord de acces între România și Statele Unite în decembrie 2005, document care stabilea cadrul amplasării de baze militare americane pe teritoriul țării sau care dădea acces soldaților americani pentru toate categoriile de arme.

Președintele de atunci, Traian Băsescu, spunea că Acordul viza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu plus cele de antrenament de la Babadag, Cincu şi Smârdan. În 2007 veneau deja primele trupe permanente trimise de Statele Unite la Kogălniceanu, deși baza mai fusese folosită în 2003 ca punct logistic în al doilea război din Irak, potrivit DW.

În 2013, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, Duane Butcher, vorbea despre „utilizarea extinsă” a bazei de la Kogălniceanu pentru transportul trupelor și echipamentelor spre și dinspre Afganistan. După ce Turcia a anunțat că vrea să cumpere rachetele rusești S-400, americanii au folosit mai puțin baza lor de la Incirlik și s-au orientat mai mult spre România.

Deocamdată aici este un punct logistic nodal folosit de americani în toate crizele din Orientul Mijlociu din 2003 încoace. Apoi, în perioada în care SUA erau interesate de securitatea Europei de Est, Traian Băsescu și George Bush au negociat amplasarea unui scut antirachetă pe teritoriul României. Semnarea Acordului final a avut loc însă abia în 2011, în perioada președinției lui Barack Obama.

Motivația inițială a fost că scutul va putea proteja o parte a continentului de un eventual atac al Iranului, care se află la 2500 de kilometri distanță. Cu toate acestea, cei mai deranjați s-au dovedit a fi rușii, nu iranienii. Oricum cele două state sunt aliate, iar scutul de la Deveselu este considerat o amenințare pentru ambele, mai ales că în 2023 a fost modernizat și este compatibil cu toate sistemele sofisticate ale NATO

Rusia l-a considerat încă de la început o armă periculoasă, ofensivă, și i-a criticat pe americani că l-au montat chiar în coasta ei. Oficialii SUA au spus însă mereu că scutul este defensiv. Baza de la Deveselu are trei unități: Baza 99 românească plus două baze americane găzduite de aceasta (baza forțelor navale și cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă)

România este, deci, implicată indirect în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, prin nodul logistic de la baza Mihail Kogălniceanu, de unde pleacă și unde se întorc unele aeronave militare folosite în conflict, și prin scutul antirachetă amplasat special pentru a descuraja Iranul.

Citește și : Operațiunea ”Epic Fury”, ziua 12. Israelul a lansat un al doilea val de atacuri asupra Teheranului. Iranul acuză SUA și Israelul că vizează în mod deliberat civili și că au omorât deja 1.300. Armata Statelor Unite susține că a distrus 16 puitoare de mine în apropierea Strâmtorii Ormuz

Potrivit informațiilor disponibile, de la începutul războiului cu Iranul unitățile militare din România nu au fost folosite pentru operațiuni militare în această țară. Totuși, există indicii că baza din Constanța ar putea deveni un punct de lansare pentru avioane de luptă. În astfel de situații, dislocarea de trupe străine și desfășurarea unor operațiuni militare pe teritoriul României necesită și aprobarea Parlamentului.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 24 noiembrie 2025. La ședință au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și pentru creșterea rezilienței societății.