Cseke Attila, despre Codul administrativ: propunem măsuri de întărire a funcţiilor alese

Cseke Attila a precizat că, în forma actuală, proiectul Codului administrativ este greu de acceptat pentru grupurile parlamentare UDMR şi că parlamentarii formaţiunii vor veni cu numeroase amendamente, în special în ceea ce priveşte propunerea de lărgire a atribuţiilor prefectului.

„Evident vom face foarte multe amendamente de eliminare a unor atribuţii care sunt prevăzute mai ales pentru Instituţia Prefectului, acestea nu au un temei constituţional şi creează din prefect un fel de semi-zeu al judeţului, în condiţiile în care prefectul este o persoană numită, îndeplineşte o funcţie numită de către Guvern, iar interesul comunităţilor locale, indiferent că vorbim despre maghiari sau români, este ca autorităţile alese să aibă atribuţii şi puteri mai mari.

Nu poţi să spui că prefectul este garantul respectării legii, nu poţi să spui că poate verifica legalitatea actelor administrative la sediul autorităţilor locale, fiindcă acestea sunt atribuţii care aparţin altor puteri în orice stat, vorbim de puterea judecătorească. Sunt atribuţii care nu se regăsesc în Constituţia României, apar pentru prima dată în legislaţie. De asemenea, prefectul nu trebuie să fie legătura operativă între minister şi şefii serviciilor deconcentrate şi nici nu trebuie să fie înştiinţat în prealabil despre toate controalele care se vor desfăşura în judeţ. Nu vom susţine aceste modificări, fiindcă ele întăresc statul centralizat, în timp ce toată lumea vorbeşte despre descentralizare. Nu e prevăzută nicio descentralizare, noi vom propune o măsură de descentralizare, măsuri foarte clare de întărire a funcţiilor alese, nu a celor numite”, a subliniat senatorul pentru Agerpres.

El a arătat că, în privinţa proiectului noului Cod administrativ, UDMR are şi alte ‘reţineri’, cum ar fi rămânerea în coordonarea prefectului a serviciului de paşapoarte şi permise de conducere, care, în opinia sa, ar trebui să treacă la Consiliile Judeţene. Printre alte nemulţumiri, Cseke a amintit întărirea rolului secretarului unităţilor administrativ-teritoriale, dar şi legiferarea faptului că interesul public naţional este prioritar faţă de cel local. „În 28 de ani e pentru prima oară când apare că interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local şi că autorităţile trebuie să se preocupe de interesul public, în detrimentul cetăţenilor şi al grupurilor. În democraţiile consolidate, cum e SUA, dreptul cetăţeanului de multe ori bate dreptul statului (…) A introduce un principiu invers, înseamnă o alunecare spre centralizare şi un deficit de democraţie”, a concluzionat Cseke Attila.

Alte articole

Legea femicidului, depusă în Parlament cu sprijinul a peste 250 de parlamentari. Inițiativa are cel mai mare număr de susținători din istoria României postdecembriste

Încep concedierile, proiectul este gata la Guvern: 12.794 de posturi dispar din organigrama administraţiilor locale