Plângerea prealabilă a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţiei Procurorilor din România (APR) a fost respinsă de membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii pe motiv că este inadmisibilă.

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la finalul şedinţei plenului CSM, că a solicitat revocarea hotărârii din 15 iunie în cazul afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă – care a vorbit despre instanţe ca fiind un „câmp tactic” pentru SRI -, pentru că au fost mai multe chestiuni ce ţin de legalitatea hotărârii.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Prinţul Paul Philippe al României, prins în Malta după ce ...

Noi dezvăluiri despre rețeaua lui Dumitru Dumbravă. Avea la ...

„În primul rând, hotărârea s-a bazat pe nişte note secrete ale SRI transmise la cererea Inspecţiei Judiciare. Independenţa justiţiei nu este un drept al acestuia, ci un drept al cetăţeanului, este dreptul cetăţeanului să aibă acces tocmai la aceste explicaţii date de către SRI. Aceasta era esenţa în cauză, ce a însemnat şi ce a implicat interviul dat de domnul Dumbravă. Or, răspunzându-se prin note secrete şi CSM fundamentându-şi hotărârea pe aceste secrete, este, din punctul nostru de vedere, o încălcare a însăşi noţiuni de independenţă a justiţiei. Am arătat că hotărârea CSM nu este motivată în mod real, în condiţiile în care argumentele asociaţiei nu sunt deloc avute în vedere şi analizate. În final, am arătat că, din punctul nostru de vedere, se face o interpretare greşită a noţiunii de independenţă a justiţiei şi de aparenţă a acesteia”, a spus Dana Gîrbovan.

Cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au formulat plângere prealabilă în cazul Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea lor de a le fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară privind apărarea independenţei sistemului judiciar, în urma afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost respinsă pe motiv că informaţiile solicitate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au fost clasificate „Secrete de serviciu”.

Preşedintele AMR, Gabriela Baltag, a spus, în faţa membrilor Plenului CSM, că „nu neagă nimeni că fenomenul corupţiei a prins, în mod nefericit, în mrejele sale şi sistemul judiciar”, dar este de părere că Serviciul Român de Informaţia nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupţie de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească „pârghiile pentru eradicarea corupţiei de la nivelul justiţiei”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizaţi şi că instanţele ar fi cablate şi că sunt monitorizate discuţiile din birouri. Ar fi grozav de grav aşa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării şi când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanţie mai avem la confidenţialitatea actului deliberării. Încredere în justiţie a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraţilor nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu ştie câtă muncă şi cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociaţiilor”, a afirmat Baltag.

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus că „este o acţiune de principiu ce trebuie rezolvată” şi că, din punctul său de vedere, „este inadmisibil ca CSM să ţină cont de notele secrete transmise de SRI şi însuşite de instituţie”.

Ea a precizat că UNJR înţelege rolul SRI şi că acesta trebuie să verifice corupţia la nivel generalizat, dar că nu înţelege afirmaţia generalului Dumitru Dumbravă, care susţine că dosarele penale sunt urmărite de către SRI şi după trimiterea în judecată.

„SRI spune că este suport pentru organele judiciare şi de cercetare penală, apoi spune că îşi oferă sprijinul şi până la trimiterea dosarelor în judecată, iar apoi spune că urmăresc cazurile şi pe parcursul judecăţii. Ce face SRI concret după sesizarea instanţei? Este posibil să fie supravegheaţi judecătorii de către SRI, iar această măsură să fie în acord cu independenţa justiţiei? Corectitudinea şi independenţa actului de judecată nu ne-o dă supravegherea judecătorilor, în acest caz, SRI nu vine să spune nici da şi nici ba. Vine directorul SRI care spune că Serviciul nu urmăreşte cursul procesului, ci ca unii judecători să nu uite că servesc statul român. Judecătorul nu serveşte statul român, ci justiţie, legea”, a mai arătat Gîrbovan.

Aceasta a cerut CSM să îşi asume şi să spună care sunt limitele de operare între serviciile secrete şi organele judiciare şi între serviciile secrete şi instanţele de judecată.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că afirmațiile deputatului Sebastian Ghiță referitoare la activitățile desfășurate de magistrații investiți cu soluționarea unor cauze penale sunt de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său.

„Plenul Consiliului a apreciat că declarațiile deputatului Sebastian Ghiță au depășit limitele admisibile ale discursului public politic și ale libertății de exprimare, așa cum sunt protejate de art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aducând atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său”, se arată într-un comunicat CSM transmis Agerpres

Verificările au fost efectuate de Inspecția Judiciară ca urmare a solicitării președintelui CSM privind afirmațiile lui Sebastian Ghiță în cadrul emisiunii de știri cu tema „Justiție” din 24 iunie difuzată pe postul de televiziune Digi 24 HD și preluate de majoritatea instituțiilor mass-media.

CSM precizează că IJ a apreciat că sunt nefondate, tendențioase și de natură a pune în discuție deontologia profesională a magistraților afirmațiile acestuia privind faptul că dosarul în care este cercetat de DNA este constituit abuziv, finalitatea acestuia fiind asimilată unui demers politic, precum și lipsa de independență a judecătorilor determinată de presiunea exercitată de procurori și lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informații în vederea pronunțării unor hotărâri judecătorești favorabile acestora.

„Prin prisma funcției lui Sebastian Ghiță, respectiv deputat, s-a apreciat că afirmațiile sale au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natură să submineze autoritatea judecătorească și să aducă atingere independenței sistemului judiciar. Acestea creează dubii greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, acreditând ideea că activitatea judecătorilor și procurorilor implicați în înfăptuirea procesului judiciar se desfășoară cu încălcarea principiului consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, conform căruia procesul penal se desfășoară conform dispozițiilor prevăzute de lege. Totodată, verificările efectuate au evidențiat că în perioada 2013-2015, Sebastian Ghiță nu a adresat nicio sesizare IJ prin care să reclame încălcarea responsabilităților profesionale de către judecătorii care au instrumentat și soluționat dosarele în care are calitatea de parte sau a dispozițiilor referitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor„, se mai arată în comunicat.

CSM reamintește că, potrivit dispozițiilor legale, este garantul independenței justiției și are obligația de a se sesiza și din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.