În scrisoarea CSM se arată că modificările la Codul Penal sunt lipsite de fundamentare şi de oportunitate.

„Am trimis scrisoarea Comisiei juridice pentru a formula un punct de vedere şi pentru ca să avem un dialog cu CSM. Voi deschide un dialog cu CSM. Tot ce spune CSM trebuie luat în vedere, trebuie analizat şi discutat pe textele de lege”, a spus Zgonea.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Valeriu Zgonea a susţinut că CSM a fost consultat când a fost vorba despre modificările legate de sistem, pentru că altfel, CSM ar fi trebuit să emită opinii pentru toate proiectele de lege din Parlament.

Zgonea a adăugat că l-a rugat pe preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, să iniţieze dezbateri pentru aceste proiecte, care au fost modificate „corect şi transparent”, iar fiecare instituţie să vină să-şi spună argumentele.

Într-un comunicat de săptămâna trecută, CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marţi, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) preciza că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

În acelaşi comunicat, CSM analizează, punctual, toate propunerile legislative menţionate, respectiv redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare, modificări aduse prevederilor referitoare la prescripţia răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia, exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal în vigoare şi din noul Cod penal, precum amnistia şi graţierea.

Astfel, referitor la amendamentul privind definirea noţiunii de funcţionar public, prin care sunt exceptaţi din această categorie preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, CSM consideră că acesta nu este justificat, pentru că „în acest fel ar fi afectată protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noţiuni se urmăreşte”.

„Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, în sensul art. 147 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condiţiile importanţei deosebite a activităţilor desfăşurate de aceste persoane”, susţine CSM.

În privinţa amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea acestuia „se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, susţine CSM.

„Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă şi nu au semnat o fişă a postului. Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1”, arată CSM.

Consiliul susţine că practic, prin acest amendament, „se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative”.

CSM critică şi amendamentul adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor prin care se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal şi completarea articolului 156 din noul Cod cu alte două alineate, care, în esenţă, reduc termenul de prescripţie specială.

În privinţa propunerii legislative ce vizează amnistierea, atât antecondamnatorie cât şi postcondamnatorie, a infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda, CSM spune că aceasta nu are la bază o analiză a importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.

„Astfel, cel puţin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanţelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicării criteriilor generale şi speciale de individualizare, această limită este prea mare”, consideră CSM.

În acest context, plenul CSM a hotărât marţi, cu majoritate de voturi, transmiterea către Parlament a unui punct de vedere instituţional ce argumentează lipsa de fundamentare şi oportunitate a propunerilor legislative recent formulate sau promovate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

VEZI SI:

Nicolicea, la Ministerul Justiţiei: Am venit să discutăm efecte, nu proiectul de modificare a Codului penal