Războiul CSM vs. Bolojan este departe de final și nu are, pratic, nicio șansă de a se încheia printr-un ”tratat de pace”. Premierul și cabinetul pe care îl conduce susțin necesitatea reformei pensiilor magistraților.
Potrivit lui Bolojan, cuantumul pensiilor pe care le au magistrații și vârsta ieșirii acestora din câmpul muncii reprezintă, în prezent, ”o nedreptate socială” care nu se regăsește nicăieri în Europa.
Tot premierul a avertizat, în 9 octombrie, că România va pierde fonduri europene de sute de milioane de euro dacă nu rezolvă problema legată de pensiile speciale.
Reforma pensiilor magistraților a fost adoptată prin asumarea răspunderii, însă guvernul așteaptă acum verdictul Curții Constituționale a României (CCR) privind constiționalitatea actului normativ, în urma unei sesizări făcute de instanța supremă.
După afirmațiile lui Bolojan, CSM l-a atacat dur pe prim-ministru, susținând că acesta nu ar fi spus adevărul în privința banilor pe care i-ar pierde România dacă nu rezolvă problema pensiilor speciale.
Acum, CSM revine pe același subiect, reiterând că legea privind reforma pensiilor magistraților ”nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene”.
Iată, mai jos, comunicatul integral dat publicității marți de CSM.
”Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive cu privire la aspectele prezentate în comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 10 octombrie 2025, Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin intermediul acestui comunicat.
În esență, ca urmare a adoptării Legii nr. 282/2023 prin care au fost modificate substanțial condițiile pentru acordarea pensiilor de serviciu, precum și regimul de impozitare al acestora, Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit în evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024.
Ulterior, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024 prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare, apreciind că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, reținând că, în urma acestei decizii, prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduceau impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse în aplicare de Guvern.
Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene.
Este fără îndoială faptul că, așa cum rezultă din aceste comunicări, condițiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate.
Potrivit scrisorii Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon a fost determinată de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției de impozitare progresivă a pensiilor, a cărei implementare ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata acestora. Sub acest aspect, Consiliul a subliniat că ar trebui evaluate consecințele modificării Codului fiscal prin Legea nr. 141/2025, intrate în vigoare începând cu data de 1 august 2025, ale cărei efecte asupra cuantumului net al pensiilor de serviciu sunt similare impozitării prevăzute anterior de Legea nr. 282/2023.
În aceste condiții, este evident că legea adoptată recent, prin care este din nou modificat substanțial regimul pensiilor de serviciu numai pentru magistrați, nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia.
Din această perspectivă, dacă după data de 25 martie 2025 au intervenit modificări cu privire la evaluarea formulată de către Comisia Europeană, de care Guvernul României are cunoștință, în baza principiilor cooperării loiale şi al dialogului interinstituțional acestea ar fi trebuit comunicate și Consiliului Superior al Magistraturii”