CSM: Detaşarea lui Morar ca prim-adjunct al procurorului general nu este o prelungire a mandatului

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, arată, într-o adresă transmisă miercuri premierului Victor Ponta, ministrul interimar al Justiţiei, că prin Hotărârea nr. 81 din 25 martie, Secţia pentru procurori a hotărât detaşarea lui Daniel Morar de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ, pentru o perioadă de şase luni, cu începere din 2 aprilie 2013, „această detaşare neconstituind o «prelungire» a mandatului interimar”, scrie Mediafax.

„Hotărârea nr. 81/2013 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe care o anexăm, corespunde cerinţelor de legalitate şi oportunitate, produce efecte juridice, Ministerul Public având asigurată conducerea”, a precizat preşedintele CSM.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că a făcut numirile pentru procurorii şefi, deşi anunţase iniţial că vor fi făcute de noul ministru al Justiţiei, după ce a văzut poziţia lui Daniel Morar, care i-a spus că nici după 8 iunie nu vrea să plece de la Parchetul General.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Ponta: Numirea unui procuror general ar debloca toate problemele. Morar nu mai este legal în funcţie

Alte articole

CSM sare în apărarea reputației lui Marius Voineag, după ce Cristian Ghinea l-a catalogat drept „gibon” și „borfaș imobiliar”: „Agresivitatea limbajului utilizat de domnul senator este centrat pe discreditarea persoanei și depășește cu mult libertatea de exprimare”

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

„M-am uitat pe temeiul legal, lucrurile sunt clare: delegarea lui Morar a încetat, nu putea decât dacă dorea el să delege pe altcineva, dar nedorind să delege pe altcineva în funcţia de adjunct al procurorului general, printr-un artificiu juridic care nu există în lege şi care poate fi atactat de absolut oricine, discutând cu doamna Hăineală, l-a numit CSM, ceea ce nu se poate întâmpa din punct de vedere legal”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a mai declarat că el poate să atace într-un fel sau altul faptul că Daniel Morar nu mai este legal în funcţie şi că probabil va câştiga, însă, din cauza legilor existente, singura soluţie este ca CSM să dea aviz şi şeful statului să numească un procuror general

„O să mă gândesc. Am primit punctul de vedere al specialiştilor azi noapte târziu, azi l-am studiat, l-am discutat şi cu alţi specialişti, evident că o să încercăm în continuare să…. Problema e următoarea: eu pot să atac într-un fel sau altul faptul că domnul Morar nu mai este legal în funcţie şi probabil o să şi câştig, dar nu poate nimeni să numească pe cineva interimar. Conform legii doar procurorul general poate, ori nu avem procuror general”, a spus Ponta.

Guvernul a arătat miercuri, într-un comunicat de presă, că CSM nu are competenţa de numire şi de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce intră în competenţa CSM fiind detaşarea în cadrul Parchetului.

Potrivit Guvernul, pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie respectate o serie de etape procedurale, şi anume propunerea ministrului Justiţiei, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea prin decret al preşedintelui României.

În ceea ce priveşte ocuparea temporară a funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Guvernul arată că articolul 57 alineatul 7 din Legea 303/2004 prevede în mod expres că ocuparea temporară a funcţiilor de conducere din cadrul parchetelor (inclusiv cea de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) se dispune, prin delegare, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public „pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

Procedura de detaşare a judecătorilor şi procurorilor este prevăzută la articolul 58 din Legea 303/2004, în sensul că detaşarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică, la solicitarea acestor instituţii.

Guvernul a precizat că Legea 303/2004 utilizează două instituţii pentru a răspunde necesităţii ocupării temporare a unor funcţii, şi anume delegarea – concepută ca modalitate de ocupare a unei funcţii pe perioade scurte de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei sau parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii, şi detaşarea – care presupune desfăşurarea unei activităţi de mai lungă durată (până la şase ani) în cadrul instanţelor sau parchetelor, altor autorităţi publice, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii acestor instituţii, şi nu pentru a răspunde unei situaţii urgente şi excepţionale.

Executivul consideră că utilizarea procedurii detaşării în cazul vacanţei funcţiilor de conducere, în locul instituţiei delegării – ultima fiind reglementată în mod expres de lege ca modalitate de ocupare a unei funcţii de execuţie sau de conducere vacante pe o perioadă scurtă de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei sau parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii – este de natură a goli de conţinut atât instituţia delegării în funcţii de conducere, cât şi instituţia numirii în aceste funcţii, având în vedere inclusiv durata lungă de ocupare a funcţiilor prin detaşare (până la şase ani).

O altă concluzie este că şi aplicând prin similitudine detaşarea în locul delegării se constată că înlocuirea nu este posibilă, deoarece, dacă în cazul tuturor celorlalte funcţii, competenţa de a dispune delegarea aparţine Consiliului Superior al Magistraturii, deci, prin analogie, competenţa detaşării ar aparţine Consiliului, în situaţia funcţiei de prim-adjunct al procurorului general legea prevede că delegarea se dispune de către procurorul general, şi nu de către Consiliu.

Laura Kovesi a fost propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar Tiberiu Niţu a fost propus ca procuror general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Propunerile au fost avansate miercuri dimineaţa de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, printr-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ponta i-a mai propus pe Bogdan Licu pentru postul de prim adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Alina Bica ca procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi pe Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public vor fi intervievaţi la sfârşitul lunii mai, potrivit calendarului pentru examinarea propunerilor, stabilit miercuri de Secţia pentru procurori a CSM.