Ministerul Afacerilor Interne a cerut, în 3 aprilie, Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii detaşarea Oanei Schmidt Hăineală, ea urmând să se ocupe de relaţiile internaţionale ale MAI.
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, declara atunci că numirea ca secretar de stat în MAI a procurorului Oana Schmidt Hăineală ”ar fi un câştig pentru minister”, întrucât calităţile profesionale ale acesteia nu pot contestate.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că decizia privind secretarii de stat din MAI îi aparţine ministrului Carmen Dan, iar dacă aceasta a solicitat detaşarea Oanei Schmidt Hăineală, “înseamnă că are nevoie de expertiza şi experienţa dumneaei”.
Este pentru a doua oară când Oana Schimdt Hăineală, fost membru al CSM, este propusă pentru a ocupa un post de secretar de stat în Guvernul Grindeanu.
Prima detaşare a procurorului Oana Schmidt Hăineală la Ministerul Justiţiei a fost solicitată, la începutul anului, de fostul ministru Florin Iordache, fiind admisă de Secţia pentru procurori a CSM, cu începere din 7 ianuarie.
În 3 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a decis încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei atât a Oanei Schmidt Hăineală, procuror la Parchetul Curţii de Apel Bacău, cât şi a lui Constantin Sima, procuror la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cei doi fiind din 16 ianuarie secretari de stat.
Încetarea detaşării celor doi procurori a fost cerută de şeful Ministerului Public, Augustin Lazăr, care a arătat atunci că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea "în condiţii de imparţialitate” a dosarului privind elaborarea de către Ministerul Justiţiei a OUG 13 de modificare a codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, anchetă aflată atunci la DNA.
După decizia Secţiei pentru procurori a CSM, Ministerul Justiţiei a anunţat că procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat primului-ministru încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
În 7 februarie, Oana Schmidt Hăineală a fost audiată la DNA, în calitate de martor, în dosarul privind OUG 13, iar cu o zi înainte a dat declaraţii şi Constantin Sima. Dosarul a fost deschis în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
După o lună de anchetă, în 24 februarie, DNA a dispus clasarea cauzei în ce priveşte infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
De asemenea, DNA a decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dosarului privind OUG 13, pentru a face cercetări legate de cinci infracţiuni, respectiv favorizarea făptuitorului, prezentare de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
Dosarul a fost înregistrat în 27 februarie la parchetul instanţei supreme.
Tot în 27 februarie, Curtea Constituţională a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, admiţând astfel sesizarea făcută de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei că ancheta DNA legată de adoptarea OUG 13 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
facebook
twitter
