UPDATE. Judecătoarea Gabriela Baltag acuză un „şantaj” al procurorilor. Trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi-au arătat marţi nemulţumirea faţă de blocajul privind alegerea ca preşedinte al CSM a judecătoarei Nicoleta Margareta Ţînţ, după ce, în urma votului membrilor plenului, a ieşit de două ori egalitate – 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi un vot nul.

„Un prim motiv este acela că nu s-au respectat dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSM care spune că, dacă, după reluarea votului într-o şedinţă de plen se merge în continuare pe paritate, la următoarea şedinţă a plenului, punctul pe ordinea de zi se resupune votului şi s-a refuzat includerea pe ordinea de zi a celui de-al doilea plen, cel convocat pentru 14,30, deşi regulamentul dispune în mod clar şi imperativ”, a explicat, după şedinţa CSM, Victor Alistar.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Noi dezvăluiri despre rețeaua lui Dumitru Dumbravă. Avea la ...

Doi polițiști șpăgari prinși de DNA, obligați de instanță ...

Şi judecătoarea Evelina Oprina a reacţionat, afirmând că decizia de a nu se respecta regulamentul CSM conduce la înfrângerea voinţei Secţiei pentru judecători, care marţi dimineaţă a desemnat ca unic candidat la şefia Consiliului pe Nicoleta Ţînţ.

„Această atitudine şi perpetuarea blocajului în care ne aflăm astăzi nu are drept consecinţă decât asigurarea conducerii pe viitor a Consiliului de către procurorul desemnat ca viitor vicepreşedinte al CSM. Condiţia de a nu se include pe ordinea de zi de la 14,30 reluarea votului a fost condiţionat de colegii procurori care nu mai doreau să revină în sală şi să participe la această de-a doua şedinţă”, a spus Evelina Oprina.

Acelaşi lucru l-a susţinut şi judecătoarea Gabriela Baltag.

„Imaginaţi-vă că nu putem să acceptăm un astfel de şantaj, care ne este cunoscut, pentru că de altfel s-a mai întâmplat, luni de zile am păţit acelaşi lucru când a trebuit să validăm candidatura doamnei procuror Florea la SIIJ, din nou retrăiam aceeaşi situaţie. Cum aţi putea crede dumneavoastră că noi, CSM, cei care trebuie să asigurăm şi să garantăm independenţa sistemului judiciar, am putea accepta vreodată ca independenţa sistemului judiciar şi protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (…) să fie garantate de un procuror. Nu este posibil, un procuror, care ştim foarte bine că nu are independenţă deplină, independenţa unui judecător. Nu vom putea accepta şi din acest considerent”, a afirmat Gabriela Baltag.

Baltag a făcut referire la anul 2013 când în fruntea CSM a fost un procuror, ea atenţionând că, dacă nu se va rezolva acest blocaj, Consiliul va fi condus, din 6 ianuarie 2020, de vicepreşedintele ales – procurorul Tatiana Toader.

„Dezbaterile din CSM rămân în CSM”, a spus şi procurorul general interimar Bogdan Licu.

Nicoleta Margareta Ţînţ a fost desemnată, marţi, prin vot, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de preşedinte al CSM.

Tot marţi, procurorul Tatiana Toader a fost aleasă vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

UPDATE: Consiliul Superior al Magistraturii nu a reușit, deocamdată, să-și aleagă noul președinte. S-a înregistrat din nou paritate la vot pentru Nicoleta Țînț – nouă voturi „pentru” și nouă „împotrivă”. La ora 14.00 se va vota a treia oară pentru funcția de președinte al CSM pentru următorul an.

UPDATE: Plenul Consiliul Superior al Magistraturii nu a reuşit marţi, 10 decembrie, să aleagă conducerea CSM pe anul 2020. Astfel, propunerea de preşedinte, judecătoarea Nicoleta-Margareta Ţînţ, a înregistrat un scor de 9-9, cu un vot nul. Votul urmează să se reia.

UPDATE: Secţia pentru judecători a CSM a desemnat în şedinţa de marţi, 10 decembrie, candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului în anul 2020, în persoana judecătoarei Nicoleta-Margareta Ţînţ.

Propunerea Secţiei pentru judecători urmează să fie supusă votului Plenului CSM, în şedinţa de la ora 11.00, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit art. 24 din Legea 317/2004, „(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenţi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit. (2) Pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte vor candida un judecător şi un procuror desemnaţi de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii secţiilor, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.”

În Secţia pentru procurori a fost desemnată pentru funcţia de vicepreşedinte procurorul Tatiana Toader.

UPDATE: Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, marți, înainte de a intra la ședința CSM unde se va alege noua conducere, că se așteaptă de la această instituție să ia foarte în serios raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Și în urma cu 10 ani CSM a fost într-o situație critică. Aștept de la CSM să privim altfel MCV și să luăm în serios problemele care țin de resursele umane, problemele de transparență, de integritate. Dacă vor realiza aceste obiective, raportul MCV va arăta altcumva”, a spus Cătălin Predoiu.

UPDATE: Procurorul general interimar Bogdan Licu a declarat, marți, la sediul CSM, că procurorii sunt demotivați, iar adresele transmise de ministrul Justiției prin care îi îndeamnă să se înscrie în cursa pentru șefia instituțiilor,dar și să fie mai activi în lupta împotriva criminalității, sunt binevenite.

„Domnnul ministru (Cătălin Predoiu, n.r.) a trimis două adrese. Ultima, cea sosită ieri prin care îndeamnă procurorii să se înscrie în aceste proceduri declanșate (de selecție în funcții de conducere, n.r.), lucru pe care l-am făcut și eu. Prima era un indemn pentru a fi mai proactivi în lupta împotriva criminalității de toate felurile. Un asemenea demers este binevenit. (…) Din păcate, avem mulți colegi care se mulțumesc cu ce primesc și nu se implică foarte mult în soluționarea unor cauze și lucrul acesta se vede”, a declarat Bogdan Licu, la sediul CSM.

Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00 şi are doar două puncte pe odinea de zi, o nouă şedinţă fiind programată pentru ora 14:30, având printre altele pe ordinea de zi cererea Adinei Florea de retragere a candidaturii pentru conducerea Secţiei speciale pentur cercetare a infracţiunilor în Justişie, trei cereri ale judecătoarei Camelia Bogdan de apărare a reputaţiei profesionale şi solicitarea procurorului Gheorghe Stan privind rezervarea unui post de procuror la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la încetarea mandatului de judecător la Curtea Constituţională a României.

La şedinşa de alegeri, primul punct este prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2019, iar al doilea este alegerea noii conduceri.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 2019, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte). În 2018, CSM a fost condus de judecătoarea Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.

La şedinţa din decembrie 2018, dar şi la cea din decembrie 2017 a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.

Iohannis a spus, în 2018, că Justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM trebuie să acţioneze împotriva atacurilor la independenţa magistraţilor indiferent de unde vin.

„Vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat”, a promis atunci şeful statului.