CSM, reacţia la raportul MCV: Sustenabilitatea procesului de REFORMĂ arată că acest mecanism NU mai e NECESAR

„Consiliul consideră ca fiind observate într-o dimensiune realistă evoluțiile, iar în ceea ce privește durabilitatea progreselor înregistrate, achiesează asupra faptului că sustenabilitatea procesului de reformă reprezintă una din condițiile menite să arate că un mecanism precum cel în cauză nu mai este necesar”, se arată în comunicat.

Citeşte şi: DNA: Raportul MCV notează că, în 2015, Parlamentul a refuzat o treime din cererile de ridicare a imunităţii

Conform aceleiași surse, raportul evidențiază, referitor la activitatea CSM, progresele realizate cu privire la independența sistemului judiciar și reforma judiciară, fiind menționate în acest sens atât demersurile pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea și celeritatea măsurilor luate pentru apărarea independenței justiției, cât și colaborarea și măsurile luate pentru implementarea noilor coduri, măsurile adoptate în legătură cu strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activitățile privind formarea profesională, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum și sesizarea ministrului justiției cu importante propuneri legislative, scrie Agerpres.

„Au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru creșterea rolului instituțiilor cheie din domeniul justiției în elaborarea unor proceduri de selecție transparente și bazate pe merit (…), având drept scop asigurarea unei conduceri robuste și sprijinirea independenței justiției. Din această perspectivă, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege a unei proceduri mai robuste și mai independente de numire a șefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de CSM prin recentele propuneri legislative înaintate ministrului justiției”, se mai arată în comunicat.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Conducerea CSM mai apreciază că, pe fondul criticilor frecvente la adresa magistraților exprimate de către politicieni și mass-media, precum și în contextul lipsei de respect față de unele hotărâri judecătorești, numărul cererilor de apărare a independenței justiției fiind în creștere, raportul reia tema privind eficiența moderată a mecanismelor efective puse prin lege la dispoziția Consiliului, care asigură doar o compensație morală a magistraților vizați.

„Astfel, deși se apreciază că încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt corespunde unei tendințe subiacente pozitive în ceea ce privește independența justiției, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile inițiale și, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraților care cer reparații în instanță”, se menționează în comunicat.

Conducerea CSM observă, totodată, că în ceea ce privește reforma judiciară, la doi ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri, raportul MCV constată în continuare lipsa unei stabilități legislative, generată în principal de procedurile parlamentare.

„Raportul evidențiază eforturile depuse de Consiliu, alături de ÎCCJ, procurorul general, Institutul Național al Magistraturii și ministerul Justiției pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor”, se precizează în comunicat.

Un alt aspect analizat este cel referitor la strategia de dezvoltare a sistemului judiciar până în anul 2020.

„Raportul observă stadiul final în care se află planul de acțiune pentru implementarea acesteia, apreciind că importantă necesitatea clarificării măsurii în care noul CSM îl va considera ca fiind un plan pentru acțiunile sale viitoare, afirmând, de asemenea, că ‘acțiunile noului CSM pot fi folosite pentru a da un nou impuls reformei’, pe coordonate de transparență și responsabilitate”, apreciază conducerea CSM.

În ceea ce privește managementul resurselor și eficiența acestora, raportul constată valorificarea instrumentelor statistice și a dosarului electronic ce se implementează în instanțe pilot, dar notează că propunerea de închidere a unor instanțe mici a fost blocată în Parlament, determinând CSM și MJ să apeleze la soluțiile alternative de schimbare a unor limite teritoriale ale instanțelor, iar în cazul parchetelor, de regrupare a procurorilor la nivel de tribunal și de închidere a unor parchete de pe lângă judecătorii.

„Modificările aduse anul trecut în materie civilă prevedeau că hotărârile judecătorești pot fi executate în mod direct de către executorii judecătorești în scopul accelerării procedurii, Curtea Constituțională anulând, însă, aceste modificări. Se menționează, de asemenea că, în cadrul planului de acțiune pentru perioada 2015-2020, sunt prevăzute măsuri de îmbunătățire a executării hotărârilor judecătorești, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silită, dar există dovezi clare că executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv a hotărârilor judecătorești definitive împotriva statului (autorități centrale sau locale), rămâne adesea problematică„, se adaugă în comunicat.

Conducerea CSM precizează că raportul MCV va fi analizat și discutat în Plenul Consiliului, urmând a fi adoptate și publicate măsurile necesare, pe domeniul de competență, pentru continuarea și consolidarea acțiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

„Consiliul ia act de recomandările formulate de Comisie, în domeniul său de competențe și atribuții, privind necesitatea asigurării unei proceduri clare și robuste pentru numirea în poziții cheie din magistratură în cursul anului 2016, finalizării rapide a procedurii de modificare a codurilor, necesitatea elaborării, împreună cu Guvernul, a unui plan clar care să asigure respectarea noilor termene de implementare a dispozițiilor prevăzute din Codul de Procedură Civilă”, se mai precizează în comunicatul citat.