Cu câţi bani mai rămân mamele în cont lunar. Cum se calculează indemnizaţia de creștere copil de la 1 august 2025

Din 1 august 2025, indemnizaţia lunară acordată părinților aflați în concediu de creștere și îngrijire a copilului (conform OUG 111/2010) va fi supusă contribuției CASS de 10%, s-a decis în primul pachet de austeriate al Guvernului Bolojan.

 Cum se calculează indemnizaţia de creștere copil de la 1 august 2025 și cu câți bani rămân părinții după ce se aplică CASS

Aceasta reprezintă o schimbare majoră dat fiind că, până acum, beneficiarii erau exceptați de la plata contribuției de sănătate. Plata se face automat, la sursă, de către instituția plătitoare (AJPIS).

Începând cu 1 august 2025, indemnizația de creștere copil va scădea lunar cu 10%, sumă reprezentând contribuția CASS.  Indemnizația netă se obține prin scădere a 10% din suma brută calculată ca 85% din media veniturilor nete, între limitele 1.651 – 8.500 lei.

Indemnizaţia de şomaj se impozitează cu 10%, CASS. Cât urmează să încaseze românii care rămân fără un loc de muncă şi pentru cât timp

Alte articole

DOCUMENT Indemnizaţia de creştere a copilului nu se poate cumula cu alte venituri. Proiect de lege adoptat de Parlament

Indemnizaţie de peste 5.500 de lei pentru naşterea copilului din 2025. Cea mai bună veste pentru mame

Din fericire, beneficiarul nu trebuie să depună declarații — reținerea e automată, iar plata CASS se face automat de instituția plătitoare.

Beneficiarul devine asigurat în sistemul public de sănătate doar dacă se reține CASS. Dacă nu plătește (în cazul persoanelor care ar avea statut neasigurat), va putea opta pentru o asigurare voluntară la un plafon minim de 6 salarii × 10%, adică 2.430 lei pe an.

Concediul de maternitate (pre și postnatal, 126 zile) nu va fi afectat: CASS NU se reține din aceste indemnizații.

Exemplu de calcul. Cu cât scade indemnizaţia

Se determină media veniturilor nete lunare din ultimele 12 luni (din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului).

Indemnizația brută = 85% din această medie, cu limite între:

minim: 1.651 lei
maxim: 8.500 lei

Din suma brută se reține CASS de 10%, iar rezultatul este indemnizația netă primită.

Exemplu: dacă media este 6.000 lei:

indemnizație brută = 6 000 × 85% = 5.100 lei
CASS = 5 100 × 10% = 510 lei
indemnizație netă = 4.590 lei

Astfel, în toate cazurile indemnizația netă este redusă cu 10% față de suma brută stabilită anterior. În exemplul plafonului maxim, se obțin aproximativ 7.650 lei în loc de 8.500 lei

Alte venituri la care se aplică CASS de la 1 august. Pe lângă indemnizația de creștere copil, se aplică CASS de 10% la sursă și pentru alte venituri sociale acordate din bugetul statului, precum:

• Pensiile care depășesc 3.000 lei brut lunar (doar pentru partea care depășește acest prag)
  indemnizație de acomodare în cazul adopției;
  indemnizații de șomaj;
  ajutor social (venit minim de incluziune, ajutor familie cu copii);
  indemnizații acordate persoanelor persecutate politic, veterani, deportați;
  personal monahal recunoscut legal
  pensiile private din pilonul II și III de peste 3.000 de lei

Mamele care se află în concediu de creștere a copilului vor plăti 10% CASS: „Ce urmează? Accize pe laptele matern?”

Mamele aflate în concediu de creștere a copilului vor primi indemnizații mai mici. Guvernul a decis, luni, să impoziteze acest venit cu 10% CASS, sumă care va fi reținută la sursă, indiferent de valoarea indemnizației. Peste 50.000 de persoane au semnat o petiție prin care solicită Guvernului să mențină exceptarea mamelor de la plata CASS. „Ce urmează? Impozite pe nopțile nedormite? Accize pe laptele matern?”, spun la unison mamele revoltate de decizia Executivului. De asemenea, acestea atrag atenția că deja este costisitor să dai naștere și să crești un copil în România. Creșele și grădinițele sunt insuficiente, iar programele pentru sprijinirea tinerelor familii sunt aproape inexistente. Prin urmare, efectul acestei măsuri va fi, cel mai probabil, o scădere a natalității.

Guvernul Bolojan a modificat miercuri legea austerității. Măsurile afectează direct peste 130.000 de mame care se află în prezent în concediu de creștere a copilului și toate femeile însărcinate din România.

Astfel, mamele aflate în concediu de creștere a copilului, care până acum era exceptate de la plata CASS, vor avea indemnizația impozitată cu 10% pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Banii vor fi reținuți la sursă, indiferent de valoarea indemnizației.

În schimb, față de forma inițială a legii, pe concediul medical de 126 de zile (pre și postnatal) nu se mai aplică CASS. De asemenea, toate femeile însărcinate rămân asigurate, indiferent dacă au sau nu venit.

Diana este însărcinată în cinci luni. În sarcină s-a lovit de sistemul public de sănătate, iar interacțiunea a lăsat-o cu un gust amar. A fost nevoită să plătească pentru majoritatea analizelor, deși lucrează de mai bine de zece ani, timp în care și-a plătit toate dările la stat.

S-a confruntat cu situații în care Casa Națională de Asigurări nu avea fonduri pentru analizele de care ea avea nevoie în sarcină abia câteva luni mai târziu, când nu ar mai fi fost necesare. Când a reușit să-și facă analize la un spital de stat, asistenta care i-a luat proba de sânge nu purta mănuși și nu i-a arătat dacă acul este steril.

Decizia de a face un copil nu a fost una ușoară. Unul dintre aspectele discutate de Diana și partenerul ei a fost inclusiv cel al costurilor pe care o sarcină și creșterea unui copil le implică. Acum, la jumătatea sarcinii s-a trezit că va beneficia de o indemnizație mai mică, o decizie „profund nedreaptă”.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu cere eliminarea privilegiilor din companiile de stat „mâine”: „Să vină prim-ministrul Bolojan, mâine, repede, împreună cu guvernul din care PSD face parte, şi să-şi asume responsabilitatea în Parlament”

Ea atrage atenția că indemnizația mamelor oricum este plafonată. Mamele aflate în concediu de creștere a copilului au dreptul la 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, fără însă să depășească suma de 8.500 de lei.

„Deja indemnizația de creștere a copilului este plafonată. Deși plătesc lunar CASS, analizele pe timpul sarcinii nu sunt într-adevăr decontate de Casa de Asigurări. De cele mai multe ori, spitalele de stat susțin încă din primele zile ale lunii că nu mai sunt fonduri.

La consultațiile de sarcină am fost chemată la privat, de multe ori la stat nici nu există aparatura necesară. Medicamentele pe timpul sarcinii sunt scumpe, iar pe lângă faptul că se va impozita indemnizația, crește și TVA-ul la medicamente, iar alocațiile sunt extrem de mici.

Natalitatea în România deja este scăzută, e foarte costisitor să crești un copil în România, opinia mea este că lumea nu o să își mai permită să aibă un copil. Consider că sunt alte moduri mult mai bune de a aduce bani la bugetul statului decât să tăiem de la categoriile deja vulnerabile”, a spus Diana pentru Antena3.ro.

Andreea este deja în concediu de creștere a copilului de un an și patru luni. Va simți pierderea a 10% din indemnizație, cu atât mai mult cu cât ea vine simultan cu creșteri de taxe și impozite care afectează bugetul familiei. Alocația fiicei ei îi ajunge să cumpere scutece și…cam atât.

„Atenția lor e în continuare pe ce nu trebuie. Mai trebuie să reducă alocațiile și gata”, a spus ea pentru Antena3.ro.

Petiție ca mamele să fie exceptate de la plata CASS

Pe grupurile de mame de pe rețelele sociale, decizia Guvernului de a impozita indemnizația mamelor aflate în concediu de creștere a copilului a provocat un val de furie. Mamele deja simt că statul nu face suficient de mult pentru a le sprijini, iar acum sunt „penalizate” pentru că au decis să facă un copil.

O petiție pentru ca mamele să rămână exceptate de la plata CASS a strâns peste 52.000 de semnături.

„O mamă în concediu de creștere copil nu e absentă din societate ci este în prima linie a formării viitorului acestei țări. În loc să fie sprijinită, este penalizată. După ce statul i-a plafonat indemnizația, luându-i diferența dintre salariul muncit și un plafon impus arbitrar, acum se dorește mai mult: să i se ia și liniștea de a ști că poate merge la medic, că poate beneficia de servicii esențiale în această perioadă critică.

Cât de jos mai sunteți dispuși să coborâți? Ce urmează? Impozite pe nopțile nedormite?
Accize pe laptele matern?

Realitatea este dureroasă: în loc să ofere creșe suficiente, personal calificat și condiții decente, statul obligă părinții – mai ales mamele – să-și sacrifice ani întregi de carieră pentru a asigura un mediu sigur copilului lor. Iar când fac acest sacrificiu, sunt pedepsite, nu sprijinite.

Este revoltător și de neînțeles cum, într-o Românie care suferă de scădere demografică, statul alege să își gonească propriii cetățeni chiar din primele luni de viață”, au scris inițiatoarele.

Iar mamele semnatare sunt de acord:

„Am semnat pentru drepturile noastre, ale tuturor mamelor și copiilor. Nu merităm să fim batjocoriți din cauza unora care se gândesc doar la binele lor și ne pedepsesc pentru avariția și scopurile lor murdare”, a scris o femeie după ce a semnat petiția.

„Am semnat această petiție pentru că este nedrept ca mamele aflate în concediu de creștere a copilului să piardă accesul la asigurarea medicală. Ele aduc pe lume și cresc viitorul acestei țări – este normal și firesc să beneficieze de protecție medicală în această perioadă esențială pentru sănătatea lor și a copilului. Statul ar trebui să sprijine, nu să pedepsească maternitatea”, a adăugat o alta.

57% dintre mame sunt obligate să stea acasă până împlinește copilul 3 ani

Andreea Rusu, directoarea executivă a Centrului Filia, a atras atenția că mamele, care de multe ori au o indemnizație mică, vor fi vulnerabilizate și mai mult de această decizie a Guvernului.

Un studiu realizat de Centrul Filia în 2024 a arătat că 57% dintre femeile din România care au născut în ultimii 10 ani au fost nevoite să stea acasă un an în plus pentru că nu au avut cu cine să își lase copiii: România nu are suficiente creșe pentru câți copii au nevoie.

„Această măsură de austeritate lovește discriminatoriu, având în vedere că în România vorbim despre declinul natalității, aceasta e o măsură care vine să descurajeze natalitatea. În România, familiile tinere nu sunt sprijinite de către stat, cu atât mai puțin mamele.

57% dintre femeile din România care au născut în ultimii 10 ani au fost nevoite să stea acasă un an în plus, și-au amânat întoarcerea pe piața muncii, pentru că România nu are infrastructură care să susțină îngrijirea copiilor. Când nu ești în capabil să oferi alternative și infrastructură, dar iei astfel de măsuri, nu faci decât să descurajezi și mai mult natalitatea să le aduci în situație de vulnerabilitate și mai mare pe mame, mai ales pe cele cu venituri mici”, a explicat Adriana Rusu pentru Antena3.ro.

Centrul Filia a atras atenția Guvernului că micșorarea indemnizației este dublată de creșterea TVA-ului și accizelor, care vor afecta suplimentar veniturile mamelor.

„(…) Este imoral și inuman ca cei mai vulnerabili să se sacrifice pentru deciziile guvernamentale proaste luate în ultimii ani.

Femeile vor fi afectate disproporționat de măsurile de austeritate. Rămânem fără acces la sănătate, ne e frică pentru siguranța noastră și nu suntem reprezentate în instituțiile care iau decizii (proaste) în numele nostru.

Ne-ați chemat la vot pentru a salva democrația, am ieșit masiv la vot împotriva fascismului și acum drepturile și nevoile noastre de baza sunt călcate în picioare în timp ce îi protejați pe cei mai privilegiați. O societate cu adevărat democratică îi protejează pe cei mai vulnerabili, nu îi sacrifică în numele deficitului bugetar.”, a transmis Centrul Filia.

Mamele minore vor primi bursă 700 de lei
Dacă inițial Guvernul a scos bursele pentru mamele minore, în noua formulă a legii s-a răzgândit, iar mamele adolescente din România vor primi în continuare o bursă de 700 de lei pe lună.

Anunțul inițial al ministrului Daniel David că aceste burse vor fi desființate a revoltat activiștii care interacționează zi de zi cu mamele minore.

„Bursa pentru mamele minore nu e un cadou, ci un mecanism de REINTEGRARE. Se acordă doar fetelor care s-au întors în școală, care respectă limite clare de absențe, și încetează imediat dacă eleva abandonează din nou sau împlinește 18 ani. Este, practic, o recompensă condiționată de asumare a unui drum greu, dar salvator”, a transmis la acea vreme Asociația Dream Project România într-o scrisoare deschisă către ministrul Educației.

Țara noastră este campioană în Uniunea Europeană la capitolul mame minore. În România, în ultimii 5 ani, au avut loc peste 88.000 de nașteri la mame minore, dintre care peste 84.000 de nașteri la mame cu vârsta între 15 și 19 ani și peste 3.600 la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit Asociației Moașelor Independente. Multe dintre aceste tinere abandonează școala după ce nasc.