Culmea austerităţii la Guvern: Ce angajaţi primesc spor de 12,5% la salariu ca să fie cinstiţi

Spor anticorupție pentru a combate proprii colegi. Mii de angajați din Interne și Apărare încasează spor anticorupție pentru a preveni și combate fapte  nelegale în rândul colegilor, chiar dacă acesta a fost plafonat la nivelul de anul trecut.

În timp ce nu sunt bani pentru CASS la mame şi cei puţin peste 200 de veterani de război rămaşi în viaţă, șefii unor direcții iau bani pentru a se asigura că subalternii nu devin tentați să cadă în păcat. Numărul celor care primesc acest spor nu este, însă, foarte clar. Asta pentru că ministerele evită să răspundă. Ba mai mult, unul dintre ele se scuză pentru faptul că nu știe câte persoane primesc acest spor, arată Cotidianul.

Sporul anticorupție este de 12,5% din valoarea salariului. La nivelul MAI, beneficiază de sporul anticorupție cadrele militare din Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA).

Ce salarii se oferă în Armată în 2026. MApN asigură venituri de până la 29.500 de lei pentru ofițeri, SGP-iștii pleacă de la 3.523 în mână fără sporuri sau normă de hrană

Alte articole

Guvernul se reuneşte la ora 18.00 pentru adoptarea bugetului pe 2026 / Pe agendă, şi HG privind salariul minim – surse

Fermierii vor primi bani înainte de sărbătorile pascale. Lista de subvenții plătite de APIA înainte de Paște

„Referitor la DGPI, personalul acestei structuri desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a vulnerabilităților și factorilor de risc din sfera de corupție, iar DGA a fost înființată și funcționează ca structură specializată a M.A.I. pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu”, transmite ministerul.

În ceea ce privește numărul beneficiarilor și cuantumul sporului, ministerul susține că nu are „o bază de date sau o evidență centralizată care să permită identificarea directă a numărului angajaților care beneficiază de această majorare și a valorii totale a sumelor achitate cu acest titlu”.
Cu alte cuvinte, ministerul nu știe câți oameni din curtea sa beneficiază de acest spor. Sau câți bani cheltuie pentru a plăti aceste sume.

Ministerul a mai transmis că pentru a afla aceste informații este nevoie de o prelucrare de date. „Activitatea excedează Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.

Bugetul pentru 2026: Sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi primele bugetarilor se mențin la nivelul lunii decembrie 2025

Surse din MAI vorbesc despre cifre diferite când vine vorba despre beneficiari. Unii susțin că e vorba despre câteva sute de persoane care primesc sporul, în timp ce alții invocă mii de astfel de beneficiari.

La nivelul MApN, reprezentanții ministerului au folosit un alt tertip pentru a ascunde numărul de beneficiari. Aceștia au transmis în răspunsul pentru Cotidianul că în 2025 beneficiau de acest spor aproximativ 14.000 de persoane. Iar „în urma unui raport al Curții de Conturi, acest număr a fost redus substanțial”.

MApN a mai adăugat, însă, că, în 2025, „ponderea majorării soldei de funcție/salariului de bază la care faceți referire era de 0.8% din cheltuielile lunare de personal”.

La finele anului trecut, Parlamentul European a anunțat, după doi ani de discuții și negocieri, că a ajuns la un acord cu Consiliul European în privința unei legislații unitare anticorupție, care urmează a fi implementată în propriile coduri penale de fiecare țară membră.

Directiva anticorupție introduce definiții la nivelul UE ale infracțiunilor specifice și stabilește limitele maxime pentru pedepse, precum și termenele minime de prescripție. Impune țărilor să adopte măsuri preventive ferme, cum ar fi strategii naționale anticorupție, un acces obligatoriu și transparent la informațiile de interes public.

Acordul a venit chiar în ziua în care fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută de Parchetului European pentru fraudarea unui program de formare, derulat cu fonduri europene.

Dar textul final al legii este “mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, și față de ambițiile parlamentarilor europeni – pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse numeroase clauze opționale (pe care țările le pot implementa sau nu), iar unele formulări lasă țărilor membre suficient spațiu pentru a-și crea propriile interpretări,.

Unul dintre punctele cele mai disputate ale proiectului de lege a fost obligația țărilor UE de a recunoaște și de a pedepsi infracțiunile de abuz în serviciu ale funcționarilor publici. Italia a abolit infracțiunea în 2024, iar Germania și Olanda s-au opus și ele unei reglementări unice la nivel european.

Soluția găsită de negociatori a fost aceea de a elimina mențiunea explicită a infracțiunii de abuz în serviciu, dar țările vor fi obligate să treacă în codurile penale ca infracțiuni “cel puțin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea funcțiilor sale”.

În România, infracțiunea a fost modificată deja prin deciziile ale CCR care au dus la clasarea dosarelor penale, de exemplu în cauzele în care funcționarii publici supraevaluau achizițiile, încălcând însă numai legislația secundară, nu și legile sau ordonanțele.

De asemenea, numeroase persoane judecate pentru corupție au fost eliberate după ce CCR a schimbat modul de interpretare al termenelor de prescripție. Curtea de Justiție a UE a emis chiar o decizie prin care a cerut instanțelor din România să ignore deciziile CCR privind prescripția, în cazurile de corupție.

După ce noua legislație va fi aprobată și de Consiliu, țările membre au acum la dispoziție doi ani pentru a o implementa în propria legislație și încă un an pentru a prezenta Comisiei planuri naționale anticorupție.

Sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi primele bugetarilor rămân „înghețate” la nivelul din decembrie 2025

Bugetul pentru 2026 a fost publicat marți, de Ministerul Finanţelor, împreună cu expunerea de motive. Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi primelor în sectorul public sunt „înghețate” cel mult la nivelul lunii decembrie 2025, iar acordarea indemnizaţiei de hrană, în valoare de 347 lei pe lună, va fi doar pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la estimarea cheltuielilor bugetare au fost avute în vedere prevederile legislative în vigoare inclusiv impactul generat de continuarea aplicării în anul 2026 a măsurilor aprobate prin mai multe acte normative, unul dintre acestea fiind Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Astfel, se are în vedere menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025.

De asemenea, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, vor rămâne cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se va compensa cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare.

Ce bugetari vor primi vouchere de vacanță și indemnizații de hrană în 2026

Pe de altă parte, se vor acorda vouchere de vacanţă în cuantum de 800 de lei, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026. De asemenea, indemnizaţia de hrană (347 lei pe lună) va fi acordată numai personalului încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislaţiei specifice.

Alte prevederi vizează:

• necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
• neacordarea de premii/prime/ore suplimentare/bonusuri sau alte drepturi de natura similară, bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă;
• menţinerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuţiei pentru personalul neclerical;
• menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025.

Cât vor primi bugetarii diurnă în 2026

Tot pentru acest an, plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, se va realiza după o procedură similară celei stabilite pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025.

În acelaşi timp, întreg personalul plătit din fonduri publice va beneficia numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23 de lei/zi, iar ajutoarele, indemnizaţiile sau alte drepturi la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului sau la trecerea în rezervă nu se vor mai acorda.

În schimb, se prevede menţinerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizaţii acordate în conformitate cu prevederile legale pentru: veteranii şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artişti interpreţi, academicieni, rente viagere pentru sportivi şi altele asemenea.