Felul în care gândim, influenţat de culoarea luminii din jurul nostru

Lumina servește nu doar la a vedea clar. Esențială pentru a face să funcționeze ceasul biologic al omului, pentru a-l ajuta să nu dormiteze în timpul zilei și nici să sufere de „depresii de iarnă”, lumina este indispensabilă și pentru executarea corectă a unei sarcini cognitive, precizează publicația menționată, scrie Agerpres.

Însă creierul uman își amintește de asemenea de lumina pe care a primit-o înainte de a exercita o asemenea activitate. Acest lucru a fost demonstrat recent de Centre de Recherches du Cyclotron (CRC) de la Universitatea din Lieges (Belgia) și de Departamentul de cronobiologie din cadrul Institutului pentru celule stem și creier (Inserm), Lyon.

De mai multă vreme se cunoaște că în ochiul uman sunt două tipuri de celule care recepționează lumina: cu con și cu bastonașe. Melanopsina, identificată de vreo zece ani, este un alt tip de fotoprotector care transmite informația luminoasă spre zone ale creierului care au în competență sarcini non-vizuale. Cercetări realizate în laborator au arătat că, la animale, absența melanopsinei ar perturba funcțiile non-vizuale. „La oameni, se știa că melanopsina există, însă nu se putea suspecta că aceasta joacă un rol”, explică Howard Cooper, cercetător la Inserm și unul dintre autorii studiului.

Or, melanopsina prezintă două particularități: ea răspunde într-un mod foarte lent la expunerea la lumină și ia diferite forme, în funcție de culoarea luminii la care este expusă.

Alte articole

Care este culoarea ta preferată în 2026, în funcție de luna în care te-ai născut. Ce nuanță preferă cei care își serbează ziua în ianuarie

Culorile pe care le porți în noaptea de Revelion transmit un mesaj Universului. Ce să alegi pentru a avea succes în 2026

Un număr de 16 voluntari au fost rugați să execute o sarcină cognitivă simplă în timp ce erau expuși unei lumini-test. Înainte de aceasta, ei au fost supuși timp de 10 minute la o lumină albastră, verde sau portocalie, apoi cufundați în întuneric timp de 70 minute. În timp ce voluntarii realizau sarcinile cognitive cerute, cercetătorii monitorizau modul de funcționare a creierului lor, datorită imageriei prin rezonanță magnetică funcțională (IRMf).

Aceste imagini au arătat că trei regiuni cerebrale, implicate în reglarea procesului de trezire și proceselor cognitive complexe, reacționează mai bine la lumina-test atunci când particianții au fost, în prealabil, expuși unei lumini portocalii. În același timp, expunerea la o lumină albastră avea un efect invers. „Aceasta arată că melanopsina participă de o manieră predominantă la sarcinile cognitive non-vizuale”, explică Howard Cooper.

Prin mai multe aspecte, melanopsina seamănă cu fotopigmenții întâlniți la nevertebrate și la plante. „Prin urmare, oamenii au în ochi o mașinărie identică celei care există la nevertebrate și care participă la regularizarea procesului de cunoaștere”, explică oamenii de știință.

Colegul vostru de birou gândește „precum o meduză”? Oferiți-i un mic „shoot de lumină oranj„, conchide Le Figaro.