Începând din 2000, însă, un alt termen devine favorit în pentru ceea ce oamenii din întreaga lume publică sau comunică pe Internet. Este vorba despre „dezinformare”.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu asupra modului în care a evoluat, în ultimii 10 ani, conversația globală despre „fake news” și „dezinformare”. Cercetarea (disponibila aici) a fost realizată de o echipă de experți de la Universitatea din Carolina de Sud (SUA) și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din România, si a presupus colectarea și agregarea a peste 280 de milioane de mențiuni ale termenilor de „fake news” și „dezinformare”, apărute pe Internet, adică Facebook, Twitter, YouTube, site-uri, bloguri, forumuri etc., din întreaga lume.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Întâlnire de gradul trei între Vlad Gherman, fost şi actuala: ...

Dieta cu supa de rosii. Slabesti pana la 4 kg intr-o saptamana ...

Raportul final al cercetării, realizate sub egida UNESCO, a fost coordonat de profesorul Dan Sultănescu, director de cercatare la Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul SNSPA. Documentul arată că, în timp, folosirea termenului de „fake news” în conversațiile din spațiul online despre alegerile din diverse țări sau despre evenimente politice sau economice cu impact semnificativ, a început să fie tot mai mult înlocuită cu un termen mai precis, și anume „dezinformarea”.

Datele arată că volumul conversațiilor despre „fake news” a scăzut după pandemie, dar și că, în contextul pandemiei, termenul de „dezinformare” a început să fie tot mai prezent, iar ritmul de folosire a acestuia continuă să fie unul ridicat.

Studiul atrage atenția asupra extinderii fenomenului dezinformării, chiar și prin simpla menționare în discuțiile din spațiul public a acestui termen, în relație cu diverse evenimente care au loc în societate.