Cum a vrut Nicolae Ceauşescu să trimită armata în Polonia pe 23 August 1989

In Polonia, incepand cu anul 1988, Gorbaciov si aliatii sai au inceput sa aiba un rol mult mai activ decat in Ungaria. Gorbaciov urmarea sa impiedice regimul condus de Wojciech Jaruzelski ca nu cumva sa deraieze Polonia de pe drumul sau catre reformele liberatoare. Astfel ca, liderii sovietici au incurajat reintrarea in legalitate a Solidaritatii, o miscare reformista si anti-comunista. Gorbaciov i-a pus la Masa Rotunda pe membrii Solidaritatii si pe cei ai regimului comunist pentru un schimb de stachete pasnic. Se urmarea organizarea primelor alegeri libere si stabilirea une noi legislaturi poloneze.

Polonia a fost una dintre tarile socialiste care a avut parte de cele mai groaznice tensiuni sociale. Revoltele din ’53, ’56 si din ’70 stau marturie. Armata a intervenit in forta impotriva propriului popor pentru a inabusi revoltele. Incepand cu anul 1980, intre electricianul Lech Walesa si generalul Wojciech Jaruzelski debutase primul dialog social.

Vrand sa evite momente sangeroase, Gorbaciov i-a sugerat lui Josef Czyrek, un membru marcant al Partidului Muncitoresc Polonez, “sa tina cont de realitatile din societatea poloneza si sa inceteze a mai actiona cu frica.” Liderul sovietic simtea cu Partidul Munitoresc pierdea timp in procesul reformator. Desi Wojciech Jaruzelski credea ca se va putea baza pe sovietici, acestia au facut exact opusul, fortandu-i pe comunisti sa accepte Solidaritatea.

Criza din Beijing, inceputa in aprilie 1989, a fost generata de o miscare pro-democratica ce a ocupat Piata Tiananmen, inspirata de moartea lui Hu  Yaobang, liderul CCP, inlaturat de la putere in 1987 deoarece dorea sa impuna in China o serie de reforme liberale.  Apogeul a fost atins in noaptea dinspre 3 spre 4 iunie, atunci cand cordoane de trupe armate si forte speciale au intrat in centrul Beijingului si s-au ciocnit cu demonstrantii, cele mai dure lupte ducandu-se in Piata Tiananmen. Peste 1000 de oameni au fost ucisi.

Alte articole

Dumitru Dragomir: „Cel mai mare preşedinte al României a fost Ceauşescu, după el a fost Iliescu”

Ion Cristoiu: Ilie Bolojan se vrea un Nicolae Ceaușescu obsedat de strângerea curelei

Imaginile cu masacrul din China au fost interpretate in mod diferit. In patru dintre tarile membre Pactului de la Varsovia – este vorba de Romania, Bulgaria, Germania de Est si Cehoslovacia -, orice idee care avea legatura cu liberalismul era respinsa din start folosindu-se metode de represiune. Pentru unii dintre liderii din blocul sovietic, solutia chineza era un model pentru a rezolva miscarile pro-democratice folosindu-se metode de represiune.

Citeşte mai departe pe europolitics.ro