Cum ajută inflația bugetul statului. În timp ce puterea de cumpărare a românilor scade, scade și datoria statului

Datele oficiale arată că viața s-a scumpit, în medie, cu aproximativ 10% într-un singur an, iar perspectivele pentru 2026 rămân dificile. Specialiștii avertizează că presiunile inflaționiste nu vor dispărea rapid, fiind alimentate atât de factori interni, cât și externi, inclusiv de politicile fiscale recente și de evoluțiile din sectorul energetic.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a explicat, într-un interviu acordat Antena 3, de ce inflația continuă să fie un fenomen persistent și de ce, paradoxal, statul este avantajat de această evoluție. Potrivit acestuia, creșterea prețurilor nu este specifică doar României, ci face parte dintr-un context mai larg, la nivel internațional.

„Eu cred că da, pentru că inflația este un lucru care nu se întâmplă doar în România. Se întâmplă peste tot, ca o consecință a unor serii întregi de elemente, atât interne, cât și externe. Poate avem o presiune și mai mare din cauza acestui mix de politică fiscală care a intervenit în ceea ce privește efectul asupra inflației, dar cred că, din punct de vedere politic, inflația este cel mai dorit tip de impozit, pentru că nu este votat în Parlament. Nu este vina zonei politice, este o consecință despre care toată lumea spune: „s-a întâmplat””, a explicat Dan Manolescu.

Consultantul fiscal a subliniat că inflația produce un avantaj direct pentru bugetul de stat, în condițiile în care România este debitor net, iar creșterea prețurilor reduce valoarea reală a obligațiilor financiare ale statului.

Alte articole

Mesajul care a transformat un bar local într-un câmp de luptă pe internet: Proprietarul le cere clienților nemultumiți să tacă dacă nu le convin majorările prețurilor

Vești proaste pentru români venite din partea Băncii Centrale Europene. Singura țară din UE care va avea salarii mai mici în 2026

Citește și: Anunţul BNR pentru românii cu bijuterii şi economii în euro la saltea. Schimbare majoră de luni

„Este un element din care statul câștigă tot timpul, pentru că, în primul rând, îi scade datoria, statul fiind debitor net. Ca atare, orice creștere a inflației îi scade din suma pe care o datorează. Dacă crește prețul, cresc și TVA-ul și accizele, sunt niște încasări nominale mai mari la buget. Ca atare, din punct de vedere al efectului asupra deficitului, inflația are un efect de avantajare a bugetului”, a mai explicat președintele Consiliului Consultanților Fiscali.

Potrivit datelor statistice, rata anuală a inflației în luna decembrie 2025, comparativ cu decembrie 2024, a fost de 9,7%. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energia electrică, unde prețurile au crescut cu aproximativ 60%, după eliminarea plafonării. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, iar cele alimentare cu 7,75%, ceea ce a afectat direct bugetele gospodăriilor.

La nivel european, România se află în continuare pe primul loc în clasamentul inflației, urmată la distanță de Slovacia și Estonia. În contrast, state precum Cipru, Franța și Italia au raportat rate anuale mult mai reduse. În zona euro, inflația a coborât la 1,9% în decembrie, sub ținta stabilită de Banca Centrală Europeană.

Datele Institutului Național de Statistică confirmă o ușoară scădere a inflației față de luna precedentă, însă nivelul rămâne ridicat. Conform INS, „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (…) a fost 7,3%”.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, la 9,6%, și estimează o reducere la 3,7% până la sfârșitul anului 2026, semn că presiunile inflaționiste vor continua să fie resimțite și în perioada următoare.

Citește și: Cu cât se scumpesc gazele de la 1 aprilie, după eliminarea plafonării. Dumitru Chisăliţă: „Vorbim de o repoziţionare brutală”