După demisia Guvernului Ponta, în noiembrie 2015, fosta coaliţie formată din PSD, UNPR şi ALDE a continuat colaborarea în plan parlamentar, comportându-se unitar, în cele mai importante momente, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Cooperarea dintre cele trei formaţiuni se va reflecta şi în administraţiile locale, liderii lor stabilind deja să formeze împreună majorităţi în aproximativ 30 de judeţe şi la nivelul Capitalei. De asemenea, PSD, UNPR şi ALDE au demarat discuţii exploratorii în vederea încheierii unor alianţe preelectorale în perspectiva alegerilor generale de la finalul acestui an, în condiţiile în care UNPR este curtat şi de PNL, potrivit analizei Mediafax.

Miza pentru PSD este că dacă cele trei formaţiuni vor obţine la toamnă cel puţin atâtea voturi câte au obţinut la localele din iunie, acest lucru le va permite să formeze singure guvernul, fără a mai avea nevoie de UDMR şi, la o adică, nici măcar de grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Partidul Ecologist Român, cotat cu peste 10% în Sectorul 1

Klaus Iohannis a semnat decretele, termenul a fost prorogat până ...

Dacă luăm în calcul votul politic la nivelul Consiliilor Judeţene, rezultatele finale, la nivel naţional, ale alegerilor din 5 iunie arată în felul următor: PSD+UNPR – 42,29%, PNL – 30,64%, ALDE – 6,32%, UDMR – 4,99%, PMP – 4,47%.

Spre deosebire la locale, la alegerile parlamentare există pragul electoral de 5% – procentul minim de voturi pe care un partid trebuie să îl obţină pentru a inra în Parlament. Deşi pe 5 iunie nici UDMR, nici PMP nu au atins pragul, totuşi ambele formaţiuni au fost foarte aproape de acest obiectiv şi este greu de crezut, mai ales în cazul UDMR, că nu vor intra în Parlament.

Aşadar, dacă parametrii înregistraţi la alegerilor locale vor fi, în mare parte, aceiaşi şi la parlamentare (prezenţă la urne, opţiuni politice), rezultatele scrutinului general din toamnă, traduse în mandate de parlamentari, vor arăta în felul următor: PSD+UNPR+ALDE – 241 de mandate (168 deputaţi şi 73 senatori), PNL – 150 de mandate (105 deputaţi şi 45 senatori), UDMR – 29 de mandate (20 deputaţi şi 9 senatori) şi PMP – 28 de mandate (19 deputaţi şi 9 senatori).

Având în vedere că numărul parlamentarilor a scăzut faţă de legislatura 2012 – 2016 (312 deputaţi + minorităţile şi 136 de senatori), procentul în mandate va fi următorul:

– la Camera Deputaţilor: PSD+UNPR+ALDE – 51,06% (fără minorităţi) sau 56,23% cu minorităţile, PNL – 31,9%, UDMR – 6.07% şi PMP – 5.77%;

– la Senat: PSD+UNPR+ALDE – 53,67%, PNL – 33,08%, UDMR – 6,61% şi PMP – 6,61%.

Scorurile obţinute de partide la alegerilor locale au fost întodeauna foarte importante în perspectiva parlamentarelor, constituind o avanpremieră a acestora.

În primul rând, cei mai importanţi sunt primarii: ei se află cel mai aproape de comunităţile locale, iar influenţa lor în formarea opţiunilor de vot este, de cele mai mlute ori, decisivă. În al doilea rând, un factor extrem de important în economia electorală sunt şi majorităţile din Consiliile Judeţene, pentru că ele controlează aproximativ 20% din sumele alocate primăriilor din TVA şi impozitul pe venit (în jur de două miliarde de euro anual). Practica a dovedit că primarii partidelor care deţin majoritatea în Consiliul Judeţean sunt întotdeauna avantajaţi, primind cvasitotalitatea sumelor alocate de CJ.