România traversează o perioadă de instabilitate politică după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și după mai multe încercări de formare a unui nou Guvern, inițial sub conducerea lui Eugen Tomac, car s-a retras, apoi a lui Adrian Veștea, respins de Parlament. Au urmat noi consultări la Cotroceni între președintele Nicușor Dan și reprezentanții partidelor parlamentare, în urma căror au fost vehiculate două noi nume de posibili premieri, liberalul Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR, UDMR, și Sorin Grindeanu, propus de PSD.
Deocamdată președintele Nicușor Dan nu a luat nicio decizie, iar Parlamentul intră în vacanță până în toamnă. Până la numirea unui nou premier, Ilie Bolojan rămâne interimar la Palatul Victoria.
În tot acest context, au existat voci care au vorbit despre suspendarea lui Nicușor Dan, respectiv demiterea lui. AUR îl acuză de încălcarea Constituției, din cauză că nu oferă mandatul de prim-ministru acestui partid, al doilea din legislativ ca număr de mandate, după PSD.
Dar problema suspendării și demiterii președintelui țării e un proces complicat, după cum au arătat și cele două suspendări prin care a trecut fostul șef al statului, Traian Băsescu, în 2007 și 2012.
Schimbările legislative din ultimii ani îl fac pe actualul șef al statului mult mai vulnerabil la un referendum de demitere decât era Traian Băsescu la vremea sa.
Conform Constituției, la articolul 95, punctul 2, suspendarea din funcție a șefului statului poate fi inițiată de o treime din numărul total de parlamentari, potrivit presidency.ro. Cum aceștia sunt 465, înseamnă că 156 ar fi suficienți pentru acest demers.
Pentru asta ar fi nevoie de coalizarea voturilor a cel puțin două forțe politice parlamentare, doar una neputând, în actuala structură a Parlamentului, să inițieze suspendarea doar prin voturile sale.
Dar, presupunând că asta s-ar întâmpla, ar fi apoi nevoie de majoritatea numărului de parlamentari, adică 233, pentru votarea respectivei propuneri de suspendare. Din acel moment, Nicușor Dan ar fi suspendat, funcția fiind ocupată de al doilea om în stat, președintele Senatului. La ora actuală, acesta este Mircea Abdrudean, din PNL.
Citește și: Victor Ponta avertizează că putem intra în incapacitate de plată: „Asistăm la înmormântarea României”
În acest moment, Constituția prevede că, pentru a fi demis, trebuie organizat un referendum național în termen de 30 de zile, cetățenii fiind chemați să se pronunțe în privința acestei decizii.
Potrivit datelor de la alegerile prezidențiale din mai 2025, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, la scrutinul de anul trecut 17.988.218 de cetățeni au fost înscriși pe listele electorale permanente, conform rezultatevot.ro. Dacă s-ar ajunge la un nou referendum de demitere a președintelui și păstrând datele existente în 2025, ar rezulta că referendumul ar fi validat dacă la el s-ar prezenta jumătate plus unu dintre aceștia. Aceasta ar însemna cel puțin 9.000.000 de români care ar vota.
O a doua condiție ar fi ca, pentru demiterea lui Nicușor Dan, să voteze majoritatea simplă a celor care s-ar prezenta la referendum. Acest lucru înseamnă că ar fi nevoie ca cel puțin 4,5 milioane de persoane să voteze pentru demitere, cu condiția ca cel puțin 9 milioane de oameni să vină la vot.