Zanni, pe numele real Robert Edmond Zannidache, fost câștigător la Survivor, trăiește acum o viață liniștită după ce a lipsit din atenția publicului și s-a mărturisit în fața lui Dumnezeu.
Zanni și-a dat seama că viața nu este despre faimă, bani, tatuaje sau distracții ci despre nevoia de împăcare sufletească, pe care a tot căutat-o în timp ce era pierdut. De aceea, a parcurs Biblia și a ales să devină penticostal.
Înainte de asta, cântărețul s-a mutat în casa lui și și-a transformat locul într-un cămin primitor, în care există multe obiecte religioase, dar liniștit în același timp.
Zanii are o casă foarte spațioasă, cu o curte mare, ocupându-se constant de amenajarea acesteia. În holul casei sunt mai multe panouri negre, după care urmează livingul spațios cu pereții albi, la fel ca mobilierul.
Pe canapele, bărbatul are două Biblii și lângă, un pian, pe care se află și poza din ziua în care acesta s-a mărturisit în fața lui Dumnezeu. Botezul său a avut loc în urmă cu aproape două luni.
Citește și : Andreea Bălan și Victor Cornea au dat nas în nas cu ursul la Brașov. Ce s-a întâmplat cu artista și tenismenul
Deși s-a retras din viața publică, Zanni nu se teme cu privire la bani, dat fiind că are încredere că Dumnezeu îi va lumina calea și că nu îl va lăsa vreodată la greu.
„Din mila Domnului Iisus Hristos. Fix de acolo îmi voi câștiga pâinea, că acum e pilda cu îngrijorările (…) Acum șapte ani eram la cămin și acum am casă (…) Botezul este mărturisirea păcatelor și mărturisirea ta în sufletul tău că Iisus Hristos este Mântuitorul tău (…) După a doua zi (n.r. de la botez), am simțit atâta curaj în Dumnezeu”, a spus Zanni, pe pagina de TikTok Graurii.
@graurii Cum arată casa lui ZANNI? 😯 #zanni #viral #romania #foryou ♬ Tree of Life Soaking Worship – Josué Novais Piano Worship
Cântărețul are o poveste de viață extrem de dureroasă. Abandonat de părinți, a crescut într-un orfelinat în care a întâmpinat greutăți pe care puțini și le-ar putea imagina. Acolo, copiii se băteau pe o conservă de pateu, făceau duș la comun și singurii lor prieteni erau șobolanii care se mai strecurau în ghete.
„Prima mea amintire e din Orfelinatul Sfânta Ecaterina, din București. Îmi aduc aminte că stăteam toți într-o cameră destul de mare, cu patul unul lângă altul. Îmi aduc aminte că îmi era frig noaptea și făceam pe mine ca să mi fie cald, intenționat făceam pe mine. Îmi aduc aminte că primeam foarte mult, veneau sponsori și venea cu dulciuri, cadouri și erau furate de îngrijitoare. Tot ce primeam, nu ne bucuram de nimic, că le furau îngrijitoarele.
Îmi aduc aminte vag cum arătau holurile, ne băteam pe o conservă de pateu, dormeau șobolanii la mine în ghete. Aruncam cu ceva în ghete, să iasă șobolanii și după mă încălțam. Făceam baie la comun, băieții cu fetele, ne spălau pe toți. Pe la șapte ani m-a adoptat un alt centru de copii, tot în București.
Acolo s-a schimbat tot, condiții, relații cu oamenii, am început să îmi fac prieteni, să învăț chestii noi, doar că am început să le învăț prea târziu, de la șapte ani.
La organizația asta am stat până la 14 ani. La 14 ani te ducea într-un apartament și îți dădeau ei un buget și trebuia să te gospodărești singur, să gătești singur. Acolo aveai un tutore care te vizita la trei zile, să vadă că te ții de școală, că nu faci prostii. Cât timp erai în condițiile lor, te țineau acolo. Eu nu am mai fost in condițiile lor. Făceam școală, dar eram cam rebel și m-au dat afară pe la 17-18 ani”, a povestit Zanni, potrivit viva.ro.