Cum arăta cascada Bigăr acum 100 de ani. GALERIE FOTO

Cum arăta cascada Bigăr acum 100 de ani. Prin anii 1900, celebra cascadă purta numele de Coronini, după fostul guvernator al Banatului din secolul al XIX-lea, Johann Baptist Coronini – Cronberg, scrie site-ul culturaromana.ro.

Cascada este situată în Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița, din județul Caraș-Severin, în Valea Minișului, la jumătatea distanței dintre localitățile Anina și Bozovici, pe DN 57B.  Căderea de apă de la Bigar este practic locul în care izvorul Bigăr se varsă în râul Miniș.

Cum arăta cascada Bigăr acum 100 de ani. Imagini spectaculoase

Asociația Culturală ”Izvoare Almăjene” a publicat pe site-ul său o serie de cărţi poștale foarte vechi cu Cascada Coronini. Nu este cunoscută data exactă la care au fost făcute fotografiile, însă pe una dintre acestea apare notat anul 1904.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si De ce s-a prăbuşit Cascada Bigăr. Romsilva: A atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate

Zona Izvorul sau Izbucul Bigăr este inclusă din anul 2000 în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beușnița. Izvorul este alimentat de un curs de apă subteran, care străbate peştera Bigăr din Munţii Aninei. După aproximativ 200 de metri, apa izvorului se varsă în râul Miniș, de pe un prag stâncos, formând cascada de tuf calcalor, ce poată numele de Cascada Bigăr.

La sfârşitul anului 2010, un ghid turistic internaţional, National Geographic Traveler – Romania, făcea pentru întâia oară prezentarea acestei cascade în presa turistică de specialitate. Fotografiile au devenit virale pe Internet, iar „Huffington Post” a numit-o “un loc magic, desprins parcă din basme”. Aşa s-a ajuns să se dezvolte turismul în zonă.

Citeste si Topul cascadelor din România care te va face să uiţi de Bigăr. Trebuie să ajungi aici măcar o dată în viaţă

Reamintim că pe 7 iunie Cascada Bigăr s-a prăbuşit. Mai exact, un perete al cascadei, cu o înălţime de aproximativ 4 metri, s-a surpat. Reprezentanţii Romsilva au explicat că acest lucru s-a întâmplat deoarece cascada a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate.

„Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, au explicat reprezentanţii Regiei.