Cum arată clădirea ridicată de Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop. Seamănă cu un OZN şi este unică în România

Cum arată clădirea ridicată de Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop. Datorită acoperişului conic, aceasta seamănă foarte bine cu un OZN, care a aterizat pe un deal din apropierea bisericii şi a locului în care este îngropat părintele.

Cum arată clădirea ridicată de Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop

Clădirea unică în România se află în incinta Mănăstirii Prislop şi a fost ridicată la începutul anilor 50, chiar de părintele Arsenie Boca. Aceasta se află într-un loc ferit de ochii pelerinilor.

Citeşte şi Gorunul lui Arsenie Boca s-a prăbuşit din senin. Fusese plantat chiar de părinte, după absolvirea liceului

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Clădirea construită cu măiestrie de Arsenie Boca în perioada în care acesta slujea la mănăstirea din Ţara Haţegului este, de fapt, un adăpost pentru animale.

Alte articole

Cea mai mare greşeală pe care o fac credincioşii care postesc, potrivit marilor duhovnici: „Poţi să te usuci şi să mori de foame, dar dacă facă greşeala asta, zadarnic îţi este postul”

Dan Negru, dezvăluiri despre biserica din București care ascunde un secret despre Arsenie Boca

Acesta a fost ridicat din piatră, în formă circulară. Clădirea este acoperită cu un strat gros cu stuf, aşezat pe bârnele de lemn. Câteva ferestre mici lasă lumina să pătrundă în construcţia arhaică, asemuită cu un saivan dacic.

Clădirea unică în România a fost ridicată în perioada în care călugărul Arsenie Boca era supravegheat atent de informatorii Securităţii. Adăpostul putea fi folosit şi ca un loc de refugiu, deoarece este izolat  de celelalte anexe ale mănăstirii. De altfel, de pe aleile din incinta aşezământului, nu poate fi zărit. O potecă urcă spre el, pe lângă clopotniţa construită pe un deal, tot de către Arsenie Boca.

Arsenie Boca fusese arestat în 1948 şi anchetat de Siguranţa Făgăraş, iar după mai multe luni petrecute în închisoare, călugărul a fost trimis să slujească la Mănăstirea Prislop. În jurul aşezărmântului s-a dezvoltat, la începutul anilor ´50 o reţea de informatori care urmărea activitatea duhovnicului, devenit stareţ al mănăstirii.

„Le-am găsit pe toate călugăriţele lucrând împreună cu călugărul la grădină, însă el când m-a văzut că vin a lăsat lucrul şi a plecat sus la camera lui, lăsându-mă ca să mă primească stareţa, care a început să mă întrebe că ce vânt m-a adus la mănăstire. Eu i-am spus că am venit cu căruţa ca să vorbesc cu părintele, crezând că îl găsesc mai liber, însă ea mi-a spus că nu am a vorbi fiindcă părintele nu vrea că să mai vorbească cu nimeni“, scria informatorul în nota dată la 31 mai 1952, păstrată în Arhivele CNSAS şi publicată în lucrarea ”Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România” de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu, potrivit Adevărul.

Arsenie Boca e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului.

Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a ajuns în închisorile din Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Cu toate acestea,părintele a fost urmărit de Securitate aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989.

Arsenie Boca a slujit în anii 1950 la Mănăstirea Prislop, locul în care a fost şi înmormântat.

Citeşte şi Când va fi canonizat părintele Arsenie Boca. Răspunsul Mitropolitului Ardealului