Cum arăta de fapt Ştefan cel Mare. Românii au fost minţiţi timp de sute de ani, mitul a fost spulberat!

Ştefan cel Mare apare ca o imagine neașteptată, una diferită de reprezentările idealizate din manuale, icoane sau lucrările oficiale din perioada comunistă. Tabloul este inspirat din frescele de la Mănăstirea Voroneț, conform stiridecluj.ro.

Artistul afirmă că a pornit de la portretele autentice din pictura murală de la Voroneț, unde apar chipurile lui Ştefan cel Mare și ale familiei sale. Folosind tehnici moderne digitale și picturale, el a completat detaliile lipsă, încercând să reconstruiască o imagine cât mai apropiată de realitate. Rezultatul arată un bărbat cu trăsături puternice, dar lipsite de eroismul romantic: statură joasă, piele măslinie, obraji rotunzi și o privire intensă, o imagine mult diferită de cea din manualele de istorie.

Citeşte şi: Ce mai face şi cum arată acum Laura Andreşan. Transformarea spectaculoasă a controversatei vedete din anii 2000 FOTO

Lucrarea lui Marius Burlan a devenit rapid virală pe rețelele sociale, generând reacții împărțite: unii au salutat demersul de a prezenta o imagine realistă și de a demitiza figura aproape sacralizată a domnitorului, în timp ce alții au criticat portretul, considerând că nu reflectă fidel chipul original.

Alte articole

Elena Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan: „Nu mă poate contrazice nimeni”

Ultimele imagini cu Ioan Isaiu în viață. Actorul a murit cu un mare regret în suflet: „Doamne, Doamne o să se uite și la noi”

„Câţi se ofensează la ideea că e foarte posibil ca Ștefan cel Mare să fi arătat mai degrabă așa decât imaginile din cartea aia pentru șoimii patriei”, a comentat un internaut, ironizând modul în care comuniștii inventau istoria. Pe de altă parte, criticii lucrării au acuzat artistul că a lăsat „estetica modernă” să distorsioneze chipul domnitorului. „Nu mi se pare că aduce deloc cu originalul. Mai curând are cap de căldărar, sau mai modern, de bombardier de provincie”, a scris un alt utilizator, exprimând scepticismul multora privind autenticitatea reconstituirii.

Citeşte şi: Simona Sensual, transformare uluitoare! Cum arată și cu ce se ocupă acum, la 41 de ani: „M-am ținut de promisiune”

Discuțiile s-au extins și asupra recuzitei folosite în tablou: armura, sabia și buzduganul. Unii au observat că sabia seamănă cu cea aflată astăzi la Istanbul, însă stema de pe teacă nu corespunde modelului istoric, iar absenţele coroanei şi a căciulii princiare au ridicat semne de întrebare privind acuratețea reprezentării.