Cum au motivat magistraţii ARESTAREA lui Nuţu Cămătaru: A încercat să fugă de anchetatori

Completul de judecată care a dispus arestarea preventivă a lui Nuţu Cămătaru şi a celorlalte patru persoane a dat publicităţii miercuri motivarea deciziei din 23 februarie, informează Mediafax.

Instanţa arată în motivare că Ion Balint „a fugit în dimineaţa zilei de 22 februarie, în jurul orelor 01.30 şi s-a ascuns într-o locuinţă situată pe raza localităţii …., în scopul de a se sustrage de la urmărire, fapt ce rezultă din procesul verbal întocmit în urma supravegherii inculpatului”.

Totodată, instanţa notează în motivare şi declaraţia dată de Ion Balint în faţa instanţei, acesta spunând că „nu se consideră vinovat de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa”, că nu a condus nicio grupare, „nu are legătură cu niciuna dintre persoanele implicate şi se consideră păgubit, fiind escrocat de numitul ……”.

Pe de altă parte, instanţa a arătat că un raport al Institutului Naţional de Criminalistică dovedeşte că muniţia şi pistoalele examinate în rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică „prezintă asemănări în ceea ce priveşte modul de modificare, că atât cartuşele cât şi pistoalele au fost modificate în scopul de a le schimba caracterul neletal, cu efect sonor şi cu scopul de a trage muniţie cu proiectil metalic cu caracter posibil letal”.

Alte articole

Nuțu Cămătaru, despre viața de interlop: Am fost pus la cumpănă între viață și moarte. Am fost împușcat de câteva ori. Am 7-8 gloanțe trase pe mine

Nuțu Cămătaru vrea să șteargă trecutul: Cererea de reabilitare are șanse să fie admisă?

Judecătorul a mai avut în vedere în motivarea deciziei şi înregistrările audio-video în mediul ambiental privind întâlnirile şi discuţiile purtate de către Adrian Răducu Bică în salonul în care a fost internat după ce a fost împuşcat, „din care au rezultat aspectele privitoare la motivul agresiunii, participanţii la aceasta şi modul de acţiune”.

„Raportat la circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, astfel cum au fost reţinute mai sus, instanţa subliniază gravitatea acuzaţiei aduse inculpaţilor, desprinsă din modul presupus de operare, prin efortul conjugat al mai multor persoane, alegerea unei anumite locaţii şi supravegherea zonei, culegerea de informaţii referitoare la momentul şi locurile în care se află inculpaţii, înţelegerile între aceştia de a-şi asigura sprijin, folosirea de arme letale în locuri publice”, mai notează judecătorul în motivarea deciziei de arestare.

Instanţa a mai arătat că dacă ar fi lăsaţi în libertate, există riscul ca aceştia să reia activitatea infracţională, precizând totodată că au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi penal pentru infracţiuni similare, „dând astfel dovadă de o perseverenţă infracţională”.

„Sub acest aspect instanţa constată că în cauză existenţa pericolului public rezultă din însuşi pericolul social al infracţiunii pentru care s-a început urmărirea penală şi s-a pus în mişcare acţiunea penală, avându-se în vedere reacţia publică la comiterea unor astfel de infracţiuni îndreptate împotriva vieţii şi a integrităţii corporale şi posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către aceleaşi persoane, în lipsa unei reacţii prompte şi eficiente faţă de cel bănuit ca fiind autor al unor asemenea fapte”, a mai notat judecătorul în motivare.

În acest dosar, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut 29 de membri ai grupărilor Cămătarii şi Sportivii, după ce au făcut, în 22 februarie, 115 percheziţii la locuinţele suspecţilor, de unde au fost ridicate sume importante de bani, bijuterii, maşini de lux şi droguri. O zi mai târziu, toţi cei 29 de suspecţi au fost arestaţi preventiv.