Cum descrie Mircea Dumitru, noul ministru pentru Educaţie, o limbă cunoscută: citit – slab; vorbit – nu; scris – nu

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, s-a făcut remarcat în presa centrală prin cel mai recent CV depus la  registratura UB.

Mircea Dumitru duce la alt nivel conceptul de cunoaştere a unei limbi străine. Acesta a trecut în CV la limbi cunoscute, engleza, franceza şi germana. 

Noul ministru este franc şi recunoaşte cum „cunoaşte” limba germană: „citit – slab, vorbit – nu, scris – nu”.

Alte articole

Mircea Dumitru, fostul ministru al Educației, acuzat, din nou, că a colaborat cu Securitatea. CNSAS: „Avem săptămânal cel puțin un astfel de caz”

Citeşte şi:  Ponta, despre ministrul propus la Educaţie: Ce dacă nu ştie limba germană, dar apare ca traducător a două cărţi?!

„Iata încă un „tehnocrat” de mare valoare care să se ocupe de Educația din România – un demn exemplu pentru profesorii noștri pe care tot îi ceartă Guvernul „Cioloș”!

Ce dacă nu știe limba germană, dar apare ca traducător a două cărți!? Doar nu vreți să spuneți că asta e o problemă? Poate a primit pur și simplu ordin și omul e foarte disciplinat. A zis „am înțeles să trăiți” și a semnat! Ce blestem pe România!„, a scris Victor Ponta, pe Facebook.

Sistemul îşi reciclează oamenii

„Perfect – trebuie să aflăm cine se ocupă de Educație în zilele noastre – în Decembrie 1989 când oamenii au ieșit în stradă să ceară căderea sistemului comunist Dl. Mircea Dumitru (noul ministru al Educației) era instructor de pionieri la Casa Pionierilor din Buftea!

Și după 26 de ani (și traduceri de cărți dintr-o limbă germană pe care NU O CUNOAȘTE) fostul instructor de pionieri a primit o nouă sarcină – instructor în Guvernul de tehnocrați!

Nimic nu se pierde, totul se transformă – iar Sistemul își reciclează oamenii pe care i-a crescut! Singurii manipulați și păcăliți rămân cei care au ieșit în stradă (în 1989 sau în 2015)!”, a mai scris Ponta pe Facebook.

Mircea Dumitru vrea să risipească ideea că nu cunoaşte limba germană

“Ceea ce vreau să remarc este că atât în curriculum, cât și în pagina de gardă a cărții am fost la fel de corect și am spus adevărul. În anii 1990 – 1991, am făcut cursuri la Institutul Goethe din București și apoi la Dusseldorf. Pentru a face o traducere științifică, este o practică destul de uzuală aceea de a lucra în echipe. Am lucrat cu profesorul Mircea Flonta, pentru a face traducerea cărții și împreunpă cu domnia sa și cu profesorul Adrian Paul Iliescu, pentru a face traducerea cercetărilor filosofice.”

“În primul rând, aș vrea să risipesc această idee falsă că eu nu cunosc limba germană. Apare în CV că nu vorbesc fluent. Pentru a face o traducere, nu trebuie să fii vorbitor fluent al limbii respective din care faci traducerea. Există traduceri foarte bune făcute de români, din chineză sau sanscrită, fără ca respectivii traducători să fi cunoscut acea limbă.”

“Ceea ce am făcut pentru a traduce cartea lui Wittgenstein a fost să confruntăm ediții, cea germană cu cea englezească. Și am tradus, în egală măsură, cu profesorul Mircea Flonta, folosind ediția engleză, ce am făcut eu și originalul german, ce a făcut domnul Flonta. Apoi am confruntat aceste traduceri, propoziție cu propoziție și traducerea română este ce a rezultat în urma echipei de muncă.”, a declarat acesta la Antena3.