Cum fumăm cel puţin un pachet pe zi fără să fim fumători

Cercetătorii au studiat expunerea la poluarea aerului – mai specific la ozonul de la nivelul solului -, la carbonul negru și oxidul de nitrogen, subiecții fiind peste 7000 de adulți cu vârste cuprinse între 45 și 84 de ani de-a lungul unui întreg deceniu în 6 zone metropolitane din Statele Unite: Baltimore, Chicago, Los Angeles, New York City, Saint Paul, Minnesota, Winston-Salem și Carolina de Nord.

Prin folosirea unui tomograf, cercetătorii au putut observa că expunerea la acei poluanți este asociată cu dezvoltarea emfizemului, o boală produsă, în general, de fumat. Oamenii de știință au observat, de asemenea, o reducere a capacității pulmonare printr-un test medical numit spirometrie.

Pacienții cercetați erau complet sănătoși la începutul studiului, iar cercetătorii au controlat pe toată perioada cercetării toți factorii care ar fi putut să le afecteze sănătatea pulmonară, inclusiv vârsta, consumul de țigări sau expunerea la fumul altor fumători. 

Cel mai puternic nivel de asociere a fost găsit între emfizem și ozon. Ozonul a dus la o scădere semnificativă în funcționarea plămânilor. Expunerea la ozon irită și inflamează mucoasa pulmonară, ne face susceptibili la infecții și poate cauza atacuri de astm.

Alte articole

Donald Trump, despre atacatorul de la Casa Albă: „El detestă creştinii, avea o ură profundă”. Ce conţine MANIFESTUL de peste 1000 de cuvinte scris înainte de atac. Procurorul general susţine că familia preşedintelui SUA era ţinta

„Ceasul Apocalipsei” indică cel mai periculos moment din istorie. Câte secunde ne mai despart de colapsul total

Ozonul de la nivelul solului e parte din ceața poluantă invizibilă. E incoloră și apare prin reacții fotochimice între poluanți și lumina Soarelui.

„Creșterea incidenței de emfizem observată a fost semnificativă, similară cu daunele produse la nivelul plămânului de consumul de țigări pe o perioadă de 29 de ani și 3 ani de îmbrătrânire”, spune dr. Graham Barr, de la Columbia University.