Cum i-a fost distrusă reputația lui Nicolae Iorga. Totul în noul număr Evenimentul Istoric

Revista Evenimentul Istoric – ediția nr. 72 este disponibilă începând de astăzi la chioșcuri și online, pe edituradecarte.ro, cu livrare gratuită.

Cum i-a fost distrusă reputația lui Nicolae Iorga

Controversa izbucnită la sfârșitul anului 1931 și începutul anului 1932 între istoricul Constantin C. Giurescu – alături de care s-au aflat istoricii Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Brătianu, Ioan C. Filitti, Dumitru Bodin, precum și personalități ale altor domenii (Filologie, Istoria Artei, Arheologie) – și marele istoric Nicolae Iorga, sprijinit de unii partizani marginali ai săi, controversă cunoscută și ca “Școala nouă istorică” versus “Școala veche de istorie” (de aici – Controversa), a provenit dintr-un fenomen complex al vieții publice românești: polemic, psihologic, ideologic, cultural și politic.

Cum a contribuit această controversă la distrugerea reputației marelui istoric Nicolae Iorga, aflați din nr. 72 al revistei Evenimentul Istoric, disponibil începând de astăzi la chioșcuri și online, pe www.edituradecarte.ro, cu livrare gratuită.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Secretele Francmasoneriei

Pusă față-n față cu fenomenul Francmasoneriei, Securitatea din ultimul deceniu de putere a lui Nicolae Ceaușescu s-a dovedit neputincioasă, la început, în a înțelege limitele forței acestei organizații, chiar și în state în care masonii aveau o puternică tradiție.

Alte articole

Călin Georgescu a citat din Nicolae Iorga, asasinat de legionari, după înfățișarea din procesul în care este acuzat de propagandă legionară: „Justiția ține de conștiință. Întoarceți-vă la Dumnezeu!”

În 1981, când toată lumea era fascinată de scandalul din jurul lojei masonice Propaganda Due, Securitatea contabilizează informațiile pe care le avea despre Ordinul care, în Italia, părea că dicta din lumea artelor și a educației până la pozițiile de decizie din politică și afaceri. În 1982 a fost declanșată operațiunea Simbolul și apoi la mult mai celebra Oculta.

Ambele acțiuni au vizat culegerea de informații despre masonii din România, inițiați înainte de cele două ”intrări în adormire” ale Marii Loji Naționale din România, din 1937 și 1948, despre acțiunile lojilor din statele occidentale privind cetățenii români și obținerea unei radiografii cât mai exacte a influenței ordinului.

Descoperă documentul care cuprinde sinteza unuia dintre rapoartele care au dus la declanșarea acestor acțiuni în paginile noului număr al revistei Evenimentul Istoric, disponibil începând de astăzi la chioșcuri și online, pe www.edituradecarte.ro cu livrare gratuită.

Este limba română o limbă romanică?

Cu toții știm că începuturile limbii române sunt strâns legate de cucerirea unei părți din Dacia de către romani, în urma a două războaie care au avut loc în anii 101-102 și 105-106 d. Hr. După cucerirea Daciei, din necesitatea comunicării cu autoritățile romane, locuitorii autohtoni au fost nevoiți să învețe latina, însă nu a fost vorba despre o romanizare propriu-zisă, ci de o sinteză lingvistică daco-latină.

Din acest amestec lingvistic eterogen s-a format, în nucleu, viitoarea limbă română. Care, ținând seama de datele amintite, avea în componența ei, păstrată până astăzi, cuvinte dacice și latine în proporții aproape egale. Mai târziu, la venirea slavilor și în urma asimilării acestora de către populația locală, au pătruns în limba deja formată în datele ei esențiale, și un număr de cuvinte slave, nu prea multe, dar care și-au pus, totuși, o anumită amprentă asupra limbii.

Este limba română o limbă romanică? Descoperă o perspectivă nouă, obiectivă asupra acestui subiect și o ipoteză senzațională: 38% dintre cuvintele românești sunt de origine dacică, în noul număr al revistei Evenimentul Istoric, disponibil începând de astăzi la chioșcuri și online, pe www.edituradecarte.ro, cu livrare gratuită.

Pentru toți cititorii interesați și pasionați de istorie, Evenimentul Istoric a lansat și canalul de youtube cu același numele pe care îl găsiți aici, canal pe care puteți urmări materiale video la fel de interesante ca cele prezentate în paginile revistei.