Ce implică detartrajul

Detartrajul este manopera prin care tartrul este îndepărtat de pe suprafeţele dinţilor. Tartrul reprezintă placa bacteriană depusă pe suprafeţele dentare şi apoi mineralizată. Procesul de mineralizare este favorizat de salivă cu vâscozitate mare, de unele condiţii locale cum ar fi obturaţii (plombe) ce depăşesc marginile cavităţii sau fracturate, de lipsa masticaţiei pe dinţii respectivi, de lipsa sau incorectitudinea periajului dentar.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Teorie incredibilă despre boli. Constantin Dulcan: „Ce ...

Primii pacienţi sunt trataţi în noul spital de la ”Marie ...

„Detartrajul este foarte indicat să se facă şi trebuie făcut periodic la şase luni, un an de zile, tocmai ca să nu se depună foarte mult, pentru că toate bucăţile acelea de tartru presează pe gingie, gingia se retrage, osul care susţine gingia se retrage şi atunci se îmbolnăveşte şi ajungem la paradontoză. Iniţial este gingivită şi apoi paradontoză. Noua tehnică a detartrajului este detartrajul cu ultrasunete şi nu se poate face la un interval mai mic de 6 luni pentru că pot apărea microfisuri în smalţ. Nu putem să-l facem zilnic, trebuie să aşteptăm o perioadă”, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, medicul stomatolog Cătălina Cîrlan.

Medicul a mai precizat că „şi după detartraje repetate poate apărea o sensibilitate, pot durea puţin dinţii, dar trebuie făcut (detartrajul n.r.), pentru că altfel ajungem la probleme mult mai urâte, putem să pierdem dinţii”.

În cazul copiilor cu vârste de până la 14 ani nu se face detartraj, la micuţi fiind suficient un periaj profesional, efectuat o dată la câteva luni. Există însă şi cazuri excepţionale în care copiii nu se spală pe dinţi sau prezintă blocuri de tartru, în aceste situaţii fiind nevoie de detartraj.

„La copii se face un periaj profesional. Se pune în locul frezei la piesă o perie şi este o pastă specială, nu o pastă de dinţi normală, e o pastă mult mai abrazivă care îndepărtează coloraţiile care sunt pe suprafaţa dintelui. Se albesc, dar doar pe suprafaţă. În general, de la 14 ani, când sunt mai mari, se ajunge la detartraj. Periajul profesional nu are o limită, dar la câteva luni ar fi indicat, la trei luni sau odată cu detartrajul la adult”, a explicat stomatologul.

Şi medicul Eduard Limboşeanu susţine faptul că „detartrajul este printre primele procedee pe care medicul dentist le recomandă pacienţilor. Este singura metodă permisă de a scăpa de tartru. Se face doar în cabinetul dentar, de către medicul dentist din 6 în 6 luni şi în cazuri excepţionale din 3 în 3 luni. Nu afectează în niciun fel dinţii ci doar îndepărtează tartrul”.

Cum să îţi albeşti dinţii. Sfaturile medicului dentist

„Nu întotdeauna cele mai eficiente metode de albire sunt şi cele mai puţin invazive pentru dinţi. Un tratament pentru albirea dinţilor trebuie să fie simplu, rapid şi să înglobeze o tehnologie avansată„, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, stomatologul Eduard Limboşeanu.

„În primul rând, ca să faci o albire a dinţilor trebuie să nu ai carii şi să nu ai fisuri în smalţ, pentru că altfel apar nişte dureri cumplite. Trebuie întâi să se treacă prin stadiul de detartraj, periaj profesional şi apoi albire, pentru că dacă ai blocuri de tartru şi pui soluţie de albit nu se întâmplă nimic„, spune Cătălina Cîrlan.

Medicul a mai precizat, pentru ROMÂNIATV.NET, că „există soluţii de albit care se pot folosi acasă şi albire care se face în cabinet. Eu nu le recomand pe cele care se folosesc acasă. Sunt de o concentraţie mai mică, însă e foarte greu să usuci dinţii, să nu se ducă soluţia pe gingie pentru că poţi să arzi gingia, apar tot felul de probleme. Albirea care se face în cabinet, se face cu o soluţie mai concentrată, se poate face cu o gutieră. Ca să fie soluţia mai eficientă poţi să pui fie laserul, fie o lampă de albire”.

Stomatologul Cătălina Cîrlan a adăugat că: „mai devreme de doi ani eu nu fac albire şi odată ce ai făcut trebuie să respecţi periajul şi să eviţi alimentele colorate, pentru că altfel dinţii se vor îngălbeni la loc. Trebuie să ai grijă ce mănânci, ce bei. Sucurile, cafeaua, ţigările trebuie evitate”.

Potrivit medicului, pentru albire ar fi suficient să se facă un detartraj şi un periaj profesional măcar o dată pe an.

În ceea ce priveşte metodele de albire, stomatologul spune că „cea mai eficientă este cea din cabinet, categoric, pentru că poţi controla exact ce se întâmplă. Soluţia activă care se foloseşte în cabinete este 38% şi cea care se foloseşte acasă e 7%-10%. E diferenţă mare de concentraţie. În cabinet se fac una, două aplicaţii, acasă trebuie o săptămână şi tot nu ajungi la acelaşi rezultat”.

Soluţiile de albire nu sunt singurele care ajută dinţii să devină mai albi. Dantura mai poate fi îmbunătăţită din punct de vedere al culorii şi „cu sare şi bicarbonat cum făceau bunicii pe vremuri. Sunt eficiente”.

În plus, medicul a precizat că există şi nişte „paste de dinţi care au particule abrazive şi care sunt de folosit acasă, numai că nu trebuie folosite uzual. Pot fi folosite o dată la câteva luni, însă nu zilnic pentru că se zgârie smalţul şi apoi apar carii, demineralizări, hipersensibilitate”.

În ceea ce priveşte albitul dinţilor, lămâia nu e foarte indicată deoarece scade ph-ul şi pot să apară şi demineralizări ale smalţului.

Cum ne alegem pasta de dinţi

Atunci când alegem o pastă de dinţi, trebuie să ne gândim la nevoile danturii noastre şi la ce ne lipseşte pentru o sănătate orală cât mai bună. Mai mult, atâta timp cât pasta de dinţi conţine fluor, nu trebuie să ne orientam doar după firma producătoare. Toate pastele de dinti care sunt pe bază de fluor au acţiune eficientă împotriva cariilor şi a tartrului. De asemenea, pasta de dinţi trebuie să fie aprobată de Asociaţia Medicilor Dentişti din România, această aprobare fiind trecută pe ambalajul pastelor care corespund normelor de siguranţă.

Stomatologul Cătălina Cîrlan subliniază faptul că poate fi folosită orice pastă de dinţi, însă este important să nu se spele încontinuu cu aceeaşi pastă de dinţi, de la aceeaşi firmă şi de acelaşi tip.

„Nu există o pastă minune de dinţi, orice pastă poate fi folosită, însă să nu folosim aceeaşi pastă mereu. Când s-a terminat un tub, data viitoare folosim o pastă de alt fel. Sunt şi la plafar variante naturiste. Şi apa de gură trebuie alternată, pentru că se obişnuieşte flora microbiană şi atunci nu mai reacţionează la fel de bine”, spune medicul, pentru ROMÂNIATV.NET.

De reţinut este faptul că pastele de dinţi nu trebuie să conţină parabeni.

Ce sunt sângerările gingivale şi cum pot fi tratate

„Sângerările gingivale înseamnă gingivită. Pot apărea de la un periaj care nu e corect făcut. La o oră după periaj apare o placă microbiană. În gură sunt 2.000 de specii de microbi, dintre care unii cum găsesc o rană se multiplică şi atunci gingia se înroşeşte. Asta e gingivita, inflamaţia gingiei. Gingia devine roşie şi sângerează la periaj. Dacă nu facem nimic, nu tratăm, nu avem o igienă mai bună, nu ne spălăm bine pe dinţi, nu ne ducem la medic sau nu folosim apă de gură gingivita evoluează şi se transformă în paradontoză, iar dinţii sănătoşi încep să se mişte pentru că osul se resoarbe şi atunci nu mai au în ce să fie implantaţi şi cad. Asta nu se întâmplă în două luni, are o evoluţie în timp”, explică stomatologul.

Gingivita se poate trata „prin detartraj, periaj, o igienizare bună făcută în cabinet. Se poate trata cu laserul sau există tot felul de soluţii cu antiseptice. Apa de gură sau apa cu sare cicatrizează foarte bine. Însă este recomandat să se meargă la medic”.

Sângerări gingivale mai pot apărea şi dacă nu e o plombă bine adaptată, există o carie între dinţi şi nu este încă vizibilă sau aţa dentară nu se foloseşte corect. 

Stomatologul Cătălina Cîrlan recomandă „o igienă corectă, un periaj de trei ori pe zi sau minim de două ori, dimineaţa şi seara. Periajul trebuie să dureze 3-5 minute şi trebuie făcute acele mişcări verticale, de la gingie în sens opus, nu orizontale„.

Citeşte şi Cum poţi să scapi de respiraţia urât mirositoare