Cum l-a lucrat Klaus Iohannis pe Antonescu prin SONDAJE

Desemnarea lui Klaus Iohannis drept candidat al PNL pentru prezidenţiale a decurs ieri fără probleme, dar nu este lipsită de controverse. La votul din Delegația Permanentă, liderul PNL a obținut dublu în comparație cu Crin Antonescu: 111 voturi la 55, în condițiile în care 70 de liberali au lipsit. Totuşi, persistă semne de întrebare asupra celor două sondaje pe baza cărora primarul Sibiului i-a luat fața lui Antonescu în cursa internă.

Iată care ar fi câteva din semnele de întrebare.

1. Deşi alianţa PNL-PDL va avea un singur candidat la alegerile prezidenţiale, sondajele, efectuate de IRSOP și CCSCC, au testat la grămadă șansele pe care atât Klaus Iohannis, dar şi Crin Antonescu, Cătălin Predoiu și Mihai Răzvan Ungureanu le au într-un tur I la care ar participa, din partea PSD, Victor Ponta, dar şi Mircea Geoană. Dar candidații Dreptei nu vor participa toți la acest prim tur, și nici PSD nu va avea doi prezidențiabili, pe Geoană și pe Ponta, ci doar pe Ponta. În mod normal, potențialii candidați ai Dreptei trebuiau testaţi fiecare separat pentru turul I, într-o confruntare cu candidații celorlalte forțe politice ce vor participa la alegeri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Klaus Iohannis: Votul pentru desemnarea candidatului PNL la prezidenţiale a fost absolut democratic

Alte articole

Crin Antonescu crede că AUR nu este partid extremist și are dreptul la guvernare. „Nu s-a dovedit până acum mai extremist decât USR-ul”

Crin Antonescu, despre liberalii care îl susțin pe Ilie Bolojan: ”Am găsit găina cu ouă de aur, dar găina asta dă ouă peste doi ani jumate” / ”De unde mofturile astea la un partid de 14 la sută?”

Concluzia trasă de liberali, Iohannis – 21%, Antonescu – 6% este astfel viciată din cauza erorii de la punctul 1. În mod normal, opțiunile de vot nu se adună aritmetic, ci se redistribuie, cu alte cuvinte, unii dintre cei care au optat pentru Iohannis ar fi putut opta pentru Antonescu dacă Iohannis nu ar fi fost măsurat în cadrul aceleiași întrebări.

2. De asemenea, faptul că liberalii au preferat să apeleze la metoda sondajului telefonic, și nu la chestionare aplicate „pe teren” ridică semne de întrebare privind acurateţea datelor sondajului.

3. Există şi alte lucruri cel puţin ciudate. Este straniu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a obținut în ambele sondaje un procent de doar 1% opțiuni de vot, în condiţiile în care, în alte sondaje, fostul premier avea în jur de 20-22% încredere. E drept, nu toată încrederea se convertește în voturi, dar măcar câteva procente în plus tot ar fi fost firesc să existe.

CRIN ANTONESCU, mărire şi decădere: Istoria unui profesor de istorie, ajuns pe podiumul prezidenţial FOTO

4. Nu în ultimul rând, merită precizat şi faptul că sondajul CCSCC, dat publicității ieri, 21 iulie, de EVZ, a fost realizat, potrivit datelor de pe prima pagină, în perioada 17-23 iulie.