În asemenea situaţii este bine de ştiut ce trebuie să faci, mai ales în cazurile în care măsura luată (de cele mai multe ori e vorba de amenzi) ţi se pare abuzivă sau neconformă cu realitatea. Agenţii constatatori care au încheiat procesul-verbal nu dau, în general, prea multe detalii sau nu dau deloc în legătură cu posibilitatea de contestare sau aspecte procedurale cu privire la aceasta.

În practică s-a dovedit că aceiaşi agenţi constatatori nu stăpânesc legislaţia şi procedura la întocmirea proceselor-verbale contravenţionale, oferindu-ţi posibilităţi de contestare şi anulare a amenzii contravenţionale. De aceea este important să ştii ce atuuri poţi avea, potrivit promotor.ro.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel...

Groparii din Slobozia nu mai fac faţă valului prea mare de ...

Se interzic nunţile şi botezurile, circulaţia pe timp de noapte ...

Principalul act normativ în materia contravenţională îl reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificări şi completări, dar există şi contravenţii care se supun prevederilor unor legi speciale.

OG nr. 2/2001 prevede exact ce date şi informaţii trebuie consemnate în cuprinsul procesului-verbal. Astfel, potrivit art. 16, alin. (1) următoarele menţiuni trebuie prevăzute obligatoriu:

• data şi locul unde este încheiat;
• numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
• datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;
• descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
• indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
• indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
• posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
• termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Dacă este vorba de o personă juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la:

• denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia;
• datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

În situaţia contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.

În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.

Contestaţia unui proces-verbal

Împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenţii se poate face contestaţie la instanţa judecătorească competentă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, conform art. 31 din OG 2/2001.

Primul pas este realizarea dosarului pe care-l vei depune la instaţa de judecată şi acesta începe cu redactarea contestaţiei în 3 sau 4 exemplare, având ca model orientativ această contestaţie.

Înainte de a trece la conţinutul plângerii, stabileşte-ţi clar ce urmăreşti, ce soliciţi instanţei: anularea procesului-verbal, schimbarea încadrării din amendă în avertisment, diminuarea amenzii sau, daca ai plătit-o, restituirea ei.

Atunci când contestaţia priveşte viciile de formă, adică datele şi informaţiile din cuprinsul procesului-verbal lipsesc sau sunt eronate, nu este necesar să mai abordezi şi fapta propriu-zisă şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, fiind suficient arătarea acelor inadvertenţe sau omisiuni.

Dacă este contestată temeinicia faptei şi este necesară descrierea ei, a împrejurărilor, a variantei tale vs varianta agentului constatator, această descriere e recomandabil să fie concisă, cu punctarea problemelor divergente şi menţionarea detaliilor care te ajută. Aminteşte-ţi, de aceea, numărul mare de dosare din instanţele române şi ia în calcul răbdarea şi atenţia unui judecător.

Nu uita să menţionezi dacă doreşti judecarea în lipsă, conform art. 583 din noul Cod de Procedură Civilă, caz în care instanţa va soluţiona cauza exclusiv pe actele pe care le depui la dosar.

Mai departe, la dosar se adaugă o copie lizibilă a procesului-verbal de contravenţie pe care-l conteşti, însoţită de orice documente care crezi că pot fi utile şi doveditoare. Totodată, beneficiezi de posibilitatea legală de a solicita probe în fata instantei de judecata, poţi audia martori dacă este încuviinţată în prealabil o astfel de probă. Poţi depune toate inscrisurile pe care le deţii şi pe care le consideri utile până la încheierea dezbaterilor.

Din dosar nu trebuie să lipsească dovada achitării taxei judiciare de timbru, în valoare de 20 lei. Aceasta este şi valoarea taxei de timbru pentru recurs. Până la intrarea în vigoare a OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate erau scutite de taxe.