Cum să recunoşti roşiile tratate cu substanţe interzise. Cum deosebeşti soiurile româneşti

Roşiile româneşti autentice sunt o prezenţă din ce în ce mai rară pe piaţa noastră şi asta pentru că institutele şi staţiunile de cercetare în legumicultură reuşesc să acopere doar 10% din necesarul de sămânţă pentru legume, scrie ziarulring.ro.

Citeşte şi RĂSPUNS HALUCINANT de la DSVSA: Roşiile cu sau fără ţugui nu se pot controla eficient VIDEO

„Unul dintre soiurile de roşii pe care le producem noi este Pontica. Acesta este un fruct mare, de 250 de grame, uşor aplatizat, nu este rotund, are o coacere uniformă şi un gust foarte bun, gustul acela de roşie românească. Mai avem soiurile de roşii Viorica, un fruct mai rotunjit şi puţin alungit, şi Romec, un soi de roşii prunişoare, mai mari. De regulă însă, în solarii se cultivă hibrizi aduşi din străinătate”, a declarat dr. biolog Marcel Costache, director ştiinţific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra ( ICDLF).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Un român păstrează vie tradiţia seminţelor româneşti: „Cultiv ROŞII URIAŞE de peste 30 de ani” FOTO

Alte articole

Cristian Rizea, dat afară din Parlamentul European după ce a urlat în timpul discursului Maiei Sandu. Fostul deputat-pușcăriaș a confundat situația cu live-urile sale de pe TikTok

Rareș Cojoc, dezvăluie ce s-a întâmplat la notar în ziua în care el și Andreea Popescu au semnat actele de divorț:”A fost greu, însă am simțit o eliberare”

Genă modificată pentru rezistenţă la transport

Multe dintre roşiile de import care se comercializează la noi sunt modificate genetic. Acestea pot fi uşor depistate pentru că au o caracteristică specifică. „Unele firme din afara ţării produc un soi de roşii modificate genetic pentru a le face rezistente la transport. Străinii exportă foarte mult şi uneori transportul durează şi 10 zile. La aceste roşii se constată, după tăierea longitudinală, că în dreptul codiţei există o parte de culoare verde care se continuă în interiorul fructului şi care este uşor lemnos. Asta îi permite fructului să reziste o perioadă mai îndelungată, uneori şi 40 de zile”, a precizat dr. Marcel Costache.