Modelul clasic de muncă, bazat pe program fix și prezență zilnică la birou, începe să fie contestat de tinerii din generația Z, născuți între 1995 și 2009. Pentru mulți dintre ei, ideea de a merge la birou doar pentru a fi văzuți nu mai are sens, iar întrebarea care apare frecvent este: „ce rost are să vin la birou?”.
Specialiștii spun că pandemia a schimbat radical modul în care această generație privește munca.
„Pandemia a arătat că se poate lucra la fel de bine sau chiar mai bine fără a fi fizic la birou. Pentru această generație, contează rezultatele, nu controlul”, explică Beatriz Padura, director general al Fundației Fad Juventud, citată de publicația El Diario.
În contextul dezvoltării telemuncii, datele arată că doar 10% dintre tinerii americani își doresc să lucreze permanent de la birou, în timp ce 21% preferă să desfășoare activitatea majoritar de acasă. În același timp, mulți dintre ei semnalează diferențe între așteptările pe care le au și realitatea locurilor de muncă disponibile.
Potrivit specialiștilor, generația Z pune accent pe autonomie și pe încredere din partea angajatorilor. „Au nevoie de obiective clare, nu de supraveghere constantă”, afirmă directorul general al Fundației Fad Juventud.
Experții atrag atenția că obligativitatea prezenței fizice la birou, atunci când nu există un scop clar, poate duce la scăderea motivației. În paralel, fenomenul burnoutului devine tot mai prezent în rândul angajaților. Un studiu realizat în Spania arată că 41% dintre lucrători se declară stresați, iar 55% spun că se confruntă cu epuizare completă.
Psihologii explică această schimbare de perspectivă printr-o altă raportare la carieră: „pentru generația Z, munca nu este un scop, ci un mijloc”, iar tinerii sunt interesați de dezvoltare personală, feedback constant și alinierea locului de muncă la valorile proprii.
Un raport Randstad arată că 32% dintre tinerii din generația Z și-au schimbat locul de muncă în mai puțin de un an, ceea ce confirmă o mobilitate mai mare comparativ cu generațiile anterioare.
Specialiștii spun că, pentru a răspunde acestor schimbări, companiile sunt nevoite să își adapteze strategiile: mai multă flexibilitate, structuri mai puțin ierarhice, programe de mentorat și un stil de management centrat pe oameni.