Cum se contrazice Kelemen Hunor în disputa cu MAE privind iniţiativa pentru protecţia minorităţilor naţionale

Scandalul a pornit de la intervenţia României de partea Comiei Europene în procesul deschis de UDMR la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), ca urmarea a respingerii proiectului său pentru protecţia minorităţilor „Minority SafePack”. Un demers similar a făcut şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) – impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE.

Cele două iniţiative au drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective. Comisia a respins însă ambele proiecte, deoarece Uniunea Europenă nu are atribuţii pe drepturile omului, fiind o organizaţie politică şi economică. Drepturile minorităţilor sunt în competenţa Consiliului Europei, iar tratatele privind minorităţile sunt ratificate de statele europene.

UDMR şi CNS au contestat la CEJ deciziile de respingere a iniţiativelor, iar România, Slovacia şi Grecia au intervenit în proces în favoarea Comisiei Europene.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor, ministru al Culturii, a declarat sâmbătă, că reacţia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, faţă de iniţiativele cetăţeneşti privind statutul minorităţilor în Europa, promovate de CNS şi UDMR denotă „o gândire nu prea potrivită pentru secolul al XXI-lea sau o dorinţă de manipulare”.

Alte articole

Ce dietă ține Sebastian Dobrincu și cât de importantă este disciplina pentru el: „Nu îmi place în fiecare zi să mă gândesc ce să mănânc”

Ilie Bolojan, mesaj pentru liberali: Știu că nu va urma o perioadă ușoară și că nu există rezultate fără efort, fără echipă și fără depășirea unor greutăți. Am convingerea că PNL a ales drumul bun

Replica lui Corlăţean nu a întârziat. „Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”, a precizat ministrul de Externe.

Mai mult decât atât, Corlăţean a lăsat să se înţeleagă că cele două iniţiative au fost concepute la Budapesta şi servesc interesele Ungariei.

„Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedere contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar, pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE”, a declarat Titus Corlăţean.

Liderul UDMR, Kelemen Honor, a respins imediat aceste acuzaţii, precizând că Ungaria nu are nicio legătură cu „Minority SafePack”.