Cum va arăta Bucureştiul în 2035. Planul Ministerul Dezvoltării Regionale

Bucureștiul, unul dintre orașele europene cu cel mai aglomerat trafic și cu cel mai mare grad de poluare, are nevoie de 20 miliarde de euro pentru modenizare și dezvoltare. În Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială, documentul de planificare a dezvoltării teritoriului naţional, pentru orizontul de timp 2035, ce ar putea fi adoptată de Guvern în această lună, oficialii Ministerului Dezvoltării au inclus 24 de acțiuni care pot conduce la tranformarea Bucureștiului într-un pol de importanță strategică, potrivit capital.ro.

Strategia a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și publicată sub forma unui draft. Pe baza acestui document autoritățile trebuie să realizeze, până în 2035, cele mai importante proiecte.

Proiecte pentru dezvoltarea Capitalei 2015-2035

1 Construcția Autostrăzii de Centură a Municipiului București (tronsoanele Centură Nord și Centură Sud);
2 Finalizarea tronsonului A3 București (Șos. Petricani) – Centura București;
3 Extinderea transportului public în comun în județul Ilfov, prin înființarea de linii preorășenești operate cu autovehicule ecologice;
4 Extinderea rețelei de transport cu metroul (Piața Unirii – Bragadiru, Eroii Revoluției – Gara Progresul, Piața Universității – Pantelimon, Piața Unirii – Voluntari, Piața Victoriei – Aeroport „Henri Coandă” Otopeni, Gara de Nord – Eroii Revoluției, Gara Basarab-Dristor, Piața Universității – Drumul Taberei);
5 Implementarea unui sistem inteligent de management al traficului;
6 Construcția de parcări subterane (Sala Palatului, Tonitza, Domnița Bălașa, Piața Constituției, Pod Izvor, Grădina Icoanei, Uranus-Piața Rahovei);
7 Închiderea inelului median de circulație la zona Nord – Autostrada Urbană Lacul Morii – Șoseaua Colentina;
8 Construția de facilități de tip „park and ride” (Pantelimon, Băneasa);
9 Construcția unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului (conexiune Bd. Vasile Pârvan – Calea Rahovei);
10 Amenajarea de piste de biciclete și înființarea de centre de închiriere a bicicletelor;
11 Achiziționarea de mijloace de transport în comun ecologice (tramvaie, troleibuze, autobuze ecologice, vagoane de metrou);
12 Construcția Canalului Dunăre-Bu­cu­­rești și a porturilor Glina și 1 Decembrie;
13 Regenerarea urbană a Cheiului Dâm­boviței;
14 Regenerarea spațiilor urbane de pe Bulevardul Unirii;
15 Reabilitarea și valorificarea turistică a centrului istoric al Municipiului București, inclusiv amenajarea de spații culturale și pentru industrii creative;
16 Construcția triunghiului feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, cu reconfigurarea și modernizarea Gării de Nord și construcția de tuneluri subterane între cele 3 stații;
17 Reabilitarea centurii feroviare a Municipiului București;
18 Construcția unui nou Aeroport Internațional în zona de sud a Municipiului București;
19 Înființarea și operaționalizarea Asociației de Dezvoltare Inter­co­munitară „Zona Metropolitană Bucu­rești”;
20 Înființarea de parcuri științifice și tehnologice: Măgurele, Otopeni, Popești-Leordeni, Chiajna, Berceni, Băneasa, Văcărești;
21 Înființarea de parcuri industriale și logistice: Otopeni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie, Budești;
22 Amenajarea de zone de agrement: Snagov, Comana, Scroviștea, Mihă­ilești;
23 Reabilitarea siturilor contaminate și reconversia lor funcțională: Glina, Canal Argeș, Pantelimon;
24 Plantarea unei centuri verzi a Municipiului București (Lunca Argeș, Dâmbovița).

Alte articole

Cum se calculează factura la întreținere în București pentru locuitorii care nu beneficiază de căldură. Anunțul făcut de Primăria Municipiului București

Aproape 4.000 de blocuri din Capitala, fără căldură şi apă caldă. Când va reporni turbina de la CET Sud