Cum vor arăta noile standarde de notare ale profesorilor. Din 2025, orice abatele a cadrelor didactice în privința notelor va fi sancționată

Ministerul Educației interzice profesorilor, din anul școlar viitor, să mai pună note sau să mai facă evaluări pe baza criteriilor actuale. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar prevede că, din septembrie 2025, vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

Citește și: Ce se întâmplă cu bursele de merit în anul școlar 2024-2025. Anunțul important făcut de Ministerul Educației

Profesorii din România vor avea noi standarde de notare

Articolul 101, alin 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Deocamdată, însă, instituțiile menționate în articol nu există. Ministerul Educației nu a înființat nici CNCE și nici CNÎTTD, deși s-a încercat, însă fără succes. Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt, adică în circa 18 luni, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023.

Alte articole

Ce plan B are un tânăr care e pregătit să renunțe la BAC: „Samsar auto!” Cum s-au pregătit elevii pentru a două șansă la proba maturității

Cine este Petruța, eleva care a cheltuit 12.000 de euro pentru visul de a intra la Arhitectură! Fusese admisă pe locul 71. După contestații a ajuns pe locul 422

Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație. Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei”.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea calității serviciilor educaționale în sistemul de învățământ preuniversitar prin elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea unui sistem național coerent și fiabil de standarde curriculare de învățare și de standarde de evaluare, construit pe bază de soluții digitale/de tip TIC, până în 2023”.

Într-o a doua încercare, Ministerul Educației a lansat luna trecută programul cu fonduri europene RECRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.

Managerul acestui proiect RECRED este tot Merima Petrovici, director în Ministerul Educației, cea care a condus și proiectul CRED. Aceasta declara în urmă cu 3 luni la o conferință a Casei Corpului Didactic Buzău că „paternul este deja stabilit” și nu făcea nicio referire la standardele naționale de evaluare: „Din lecțiile învățate ale proiectului CRED a rezultat un nou proiect intitulat „Reglementări noi pentru un curiculum relevant și educație deschisă”, cu acronimul RECRED, care este destinat formării cadrelor didactice din învățământul liceal pentru aplicarea la clasă a noilor planuri-cadru și programelor școlare pentru liceu. În cadrul acestui nou proiect, paternul este deja stabilit. Sigur, ne propunem un update de documente de politică curiculară, ne propunem realizare de ghiduri, ne propunem realizare de RED-uri, ne propunem abilitarea curiculară a cadrelor didactice care predau în învățământul liceal și nu în ultimul rând, pilotarea unor strategii de adaptare curiculară la nivelul a 10 unități de învățământ liceal.

Tocmai de aceea, titlul prezentării mele a fost ales acela de CRED și RECRED în educație pentru că prin intermediul acestor proiecte am dedicat și voi dedica încă 10 ani din viața mea acestui domeniu nobil și pe care îl iubesc din tot sufletul, pentru că sunt profesori și sunt mândră de asta, cu o meserie cu avantajele și dezavantajele ei, dar și cu mari satisfacții care pentru mine au constituit o mare motivație pentru a-mi urma cariera didactică atât în învățământul preuniversitar cât și în cel superior”.

Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă. Dacă standardele vor fi gata la finalul programului, atunci asta ar înseamna că aplicarea lor din septembrie 2025 ar fi imposibilă.

Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional. Evaluările se bazează pe standarde naționale stabilite de CNCE (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și CNITTD (Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual), variind în funcție de nivelul de învățământ și de filieră.

Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară. Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii Educației.

„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:

a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.

(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.

(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)

(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.

(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

Articolul 97 (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.

(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.

În lege apare că profesorii care nu evaluează conform standardelor naționale de evaluare vor fi sancționați disciplinar.

Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Citește și: Competențele pe care un profesor trebuie să le aibă pentru educația timpurie. Ministerul Educației a lansat în consultare publică două proiecte în acest sens